transformarea gospodariilor taranesti in ferme familiale comerciale. Fostul guvern s-a axat mai ales pe sustinerea gospodariilor taranesti, lasand la o parte sectorul comercial. Acesta din urma reprezinta baza economica a agriculturilor occidentale, dar in agricultura noastra lucrurile sunt departe de realitate. Una din marile probleme este circulatia terenurilor. Nu exista o piata funciara functionala, care sa stimuleze concentrarea suprafetelor. Pentru a usura vanzarea/cumparararea terenului agricol, noua echipa intentioneaza sa acopere taxele si cheltuielile aferente tranzactiilor cu terenuri. Fermierii spun ca ar fi necesara si o lege a creditului funciar, care sa vina in ajutorul celor care cumpara pamant.Pentru a-i convinge pe proprietarii in varsta sa-si vanda terenurile, Guvernul planuieste sa asigure o renta viagera anuala de 100 de euro pentru fiecare hectar vandut sau 50 de euro daca proprietarul cedeaza dreptul de folosinta unei societati sau asociatii agricole. Cu aceasta idee a cochetat si guvernarea PSD, insa a preferat sa amane punerea ei in aplicare pentru 2007, cand fondurile ar fi venit de la Bruxelles. Punerea in fuctiune a acestui mecanism mai devreme pare o idee buna, numai si daca ne gandim ca taranii se obisnuiesc cu ideea ca ar putea castiga bani frumosi din vanzarea sau cedarea pamantului. Alte prevederi incurajatoare ar fi utilizarea pretului minim garantat pentru unele produse agricole si sprijinirea burselor agricole. Aici noua echipa va avea o sarcina dificila. Institutiile care sa sustina o piata agricola functionala vor trebui inventate sau „renovate”, pentru ca la acest capitol suntem cu mult in urma vecinilor. De exemplu, Ungaria are o bursa de cereale de mai bine de zece ani.Nu ne putem pronunta inca asupra unor puncte din oferta noii echipe, precum programul de investitii in ferme, datorita lipsei unor date concrete. In cazul subventiilor, noua echipa a asimilat majoritatea programelor lasate mostenire de vechea guvernare. Nu este clara soarta celui mai important (si controversat) program, referitor la subventionarea pe hectar a exploatatiilor mai mici de cinci hectare. Programul respectiv a descurajat in mare masura formarea fermelor comerciale, deoarece oferea subventia pe proprietate, acordarea ajutorului nefiind legata de vanzarea catre piata sau calitatea productiei. Pe plan legislativ, atentia acordata structurilor comerciale se reflecta in intentia de a modifica legea pietelor – in sensul centralizarii tuturor masurilor de piata. Guvernantii vizeaza si amendarea legii creditului agricol, care nu este stimulativa pentru fermierii medii sau mici si pentru firmele agricole nou infiintate.Alte masuri, regasite in afara capitolului agricol, vor influenta la randul lor agricultura, daca vor fi adoptate de noua putere. Reintroducerea conventiilor civile pare a fi o bila alba. „Reaparitia conventiilor civile ar usura angajarea pe termen scurt, pentru muncile sezoniere, de doua-trei luni. Din pacate, problema ramane pentru intervale foarte scurte, de cateva zile. Ne confruntam cu proceduri birocratice pentru relatii de munca de foarte scurta durata”, spune Gheorghe Glaman, directorul societatii Unisem, profilata pe producerea de seminte pentru legume. O mare provocare pentru noii guvernanti va fi sa „scoata la lumina” toti angajatii la negru, care formeza majoritatea fortei de munca din agricultura. Un cadru legislativ cat mai flexibil nu ar putea decat sa favorizeze munca legala. Din pacate, programul de guvernare contine si masuri vadit populiste. Astfel, Guvernul intentioneaza sa ofere, ca masura sociala, terenuri agricole familiilor sarace si familiilor de rromi din mediul rural. Masura ar intra in contradictie cu planurile privind concentrarea suprafetelor agricole si nu ar solutiona de fel problema saraciei lucii in care se afla unele familii de la tara, rrome sau nu. Rezultatele noilor masuri vor fi resimtite imediat de populatie. Prin ponderea sa ridicata in PIB, agricultura trimite unde de soc in toata economia romaneasca.

Ce pietre de moara gaseste guvernul Tariceanu
· Inexistenta unui sector puternic de ferme familiale, orientate catre piata. Avem, inca, o agricultura orientata mai mult catre autoconsum decat catre piata. Formarea unei clase mijlocii agrare ramane un obiectiv indepartat.
· Structura deficitara a ajutorului de stat. In ultimii doi ani, grosul subventiilor s-a indreptat mai mult catre protectie sociala decat catre dezvoltarea unui sector de piata.
· Putere redusa a asociatiilor si organizatiilor profesionale in fata statului. Desi toate produsele agricole „beneficiaza” de asociatii interprofesionale, ce grupeaza totii actorii de pe piata, in realitate, majoritatea nu functioneaza.
· Ramanere in urma in implementarea legislatiei europene si in constructia institutionala. Desi adoptata in cea mai marte parte, legislatia europeana este inca partial aplicata.
· Procesul de retrocedare a pamanturilor nu s-a incheiat. Multe terenuri agricole si paduri au regim juridic incert, fapt care impiedica tranzactionarea sau utilizarea acestora.

Ramanem in urma la productia de carne
Desi suntem a doua putere agricola din randul tarilor foste comuniste ce aspira sau au intrat in UE, previziunile comunitare ne situeaza pe locul al treilea la productia de carne de porc. Prin politici intelepte, aplicate cu succes, Ungaria a reusit sa ne depaseasca si isi va mentine avansul o buna perioada de timp de acum incolo.

Principalele promisiuni ale guvernului
· Stimularea transformarii gospodariilor taranesti in ferme agricole cu caracter comercial.
· Modificarea legislatiei referitoare la piata produselor agricole si alimentare.
· Finalizarea reformei proprietatii funciare.
· Alocarea eficienta a resurselor bugetare pentru sprijinirea agricultorilor
· Sprijinirea valorificarii productiei agricole prin masuri de piata. Majoritatea subventiilor acordate de fosta guvernare vor fi mentinute.
· Reintroducerea conventiilor civile.
· Stimularea infiintarii de cooperative pentru valorificarea produselor agro-alimentare.
· Indexari identice ale veniturilor pentru pensionarii din mediul rural si urban.
· Acordarea de terenuri agricole, acolo unde este posibil, familiilor sarace din mediul rural. Suprafata maxima trebuie sa nu depaseasca 0,5 hectare de familie.
· Atragerea in sistem a persoanelor care lucreaza la negru, majoritare in acest moment pe piata muncii de la tara.
· Asigurarea unei rente viagere pentru taranii care renunta la exploatarea terenurilor agricole.