Autorităţile sanitare britanice consideră că există tot mai multe indicii care asociază noile cazuri de hepatită infantilă acută înregistrate în Europa cu infecţia cu un adenovirus, relatează EFE.
Într-o actualizare a evaluării sale periodice, Agenţia britanică pentru siguranţă sanitară (UKHSA) semnalează că patogenul detectat în 40 dintre cele 53 de cazuri investigate (75%) este un adenovirus, o familie de virusuri destul de comună şi contagioasă care provoacă mai ales conjunctivite şi infecţii respiratorii.
Concret, experţii asociază apariţia bolii hepatice cu tulpina F41 de adenovirus.
Unele cazuri au fost testate pozitiv la COVID-19
Agenţia semnalează totodată că 16% dintre cazuri au fost testate pozitiv pentru COVID-19 la internarea în spital între ianuarie şi aprilie, subliniind că nu este un lucru surprinzător ţinând cont de prevalenţa coronavirusului în această perioadă.
„Informaţia culeasă în investigaţiile noastre sugerează tot mai mult că apariţia bruscă a hepatitei infantile acute este asociată infecţiilor cu adenovirus”, notează Meera Chand, directoare pentru boli emergente a UKHSA.
Cu toate acestea, responsabila Agenţiei a asigurat că echipa sa „investighează minuţios şi alte cauze potenţiale”.
Până în prezent au fost detectate în total 111 cazuri asociate acestui focar în Marea Britanie, dintre care 10 au primit transplant de ficat şi nu a fost înregistrat niciun deces.
Autorităţile sanitare britanice au ţinut să precizeze că focarul de hepatită infantilă acută nu are nicio legătură cu vaccinul anti-COVID-19 şi au făcut apel părinţilor să fie vigilenţi în privinţa simptomelor, precum prezenţa unui icter – coloraţia galbenă a ochilor şi a pielii.
Mai multe cazuri semnalate în Uniunea Europeană
De asemenea, numărul cazurilor de hepatită acută de origine necunoscută la copii a ajuns la 190, a anunţat marţi Centru European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC).
”Sunt investigaţii în desfăşurare în toate ţările care au confirmat cazuri, dar deocamdată cauza acestei hepatite este necunoscută”, a declarat la o conferinţă de presă Andrea Ammon, directoarea ECDC.
Ea a menţionat că o posibilă cauză ar putea fi o legătură cu o infecţie provocată de un adenovirus. În orice caz, investigaţiile au exclus prezenţa vreunuia din viruşii hepatici cunoscuţi până în prezent, respectiv viruşii A, B, C, D şi E.
Pe lângă cazurile semnalate în Marea Britanie, alte circa 40 au fost descoperite în zece state membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European, la care se adaugă cele confirmate în SUA şi Israel. Un caz a fost confirmat şi în România.
