«Noile coduri vor crea probleme încă de la început. Va fi o avalanșă de informații asupra sistemului judiciar, încât va fi imposibil să nu avem practică neunitară», a declarat, în cadrul unei conferințe, judecătorul Mihail Udroiu, acum detașat la Ministerul Justiției (MJ), membru al Comisiei de elaborare a proiectului legii pentru punerea în aplicare a Codului de procedură penală.
Intrarea în vigoare, în această toamnă, a noului Cod civil și, anul viitor, a Codului penal și a celor două coduri de procedură a stârnit nemulțumirea magistraților, care solicită o amânare de câteva luni în vederea pregătirii sistemului judiciar. În caz contrar, susțin ei, actul de justiție se va deteriora. „Intrarea în vigoare a Codului civil înainte de a fi republicat va ridica probleme serioase de studiu şi, mai ales, de aplicare“, susține șeful Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Horațius Dumbravă.
Studiul de impact, gata abia la toamnă
Judecătorul Dumbravă crede că „ar fi util să existe cel puțin zece luni pentru pregătirea magistraților, de la momentul adoptării legilor de implementare. Studiul de impact se află în lucru la Ministerul Justiției. Acesta ne va arăta cum trebuie dimensionată schema de personal, fiindcă apar noi funcții ca judecătorul de cameră preliminară, cel de libertăți etc. De asemenea, vor trebui reamenajate spațiile de judecată“.
Deocamdată, la CSM nu au ajuns rezultate de etapă sau concluzii parţiale ale celor care realizează studiul. Or, tocmai acest studiu, care dă dimensiunea a ceea ce se va întâmpla în sistemul judiciar odată cu intrarea în vigoare a noilor coduri și care evaluează resursele umane și materiale necesare, va fi gata undeva la sfârșitul lunii septembrie a acestui an, în condițiile în care Codul civil ar urma să intre în vigoare la 1 octombrie.
MJ are însă un cu totul alt punct de vedere: „În condiţiile în care au trecut peste 600 de zile de la publicarea noului cod civil şi peste 300 de zile de la anunţarea datei la care intră în vigoare, nu se poate susţine că nu a existat timpul necesar aprofundării noilor prevederi legale şi nici că ar fi vorba de o intrare intempestivă în vigoare a Codului.“
Ministerul își fundamentează poziția, printre altele, pe concluziile primului raport intermediar al proiectului. „Asistenţa tehnică în vederea pregătirii pentru punerea în aplicare a noului cod civil, cod penal, cod de procedură civilă, cod de procedură penală“.
Proiectul este finanţat de Banca Mondială şi coordonat de MJ în calitate de beneficiar. Din concluziile raportului rezultă că dintre cele patru coduri, cel civil conţine în cea mai mică măsură reglementări de natură a pune o presiune importantă asupra sistemului justiţiei, în privința bugetului, resurselor umane și infrastructurii.
Implicațiile financiare reale se vor vedea doar după aplicarea noilor legi
„Principalul impact al noului cod civil cu privire la sistemul justiţiei, ca de altfel şi pentru întreaga societate, constă în necesitatea cunoaşterii actului normativ, a noutăţilor pe care le aduce, un rol important în acest sens fiind recunoscut procesului de formare iniţială şi continuă a magistraţilor şi a celorlalţi profesionişti ai dreptului“, susțin reprezentanții ministerului. Aceștia recunosc însă că numai după intrarea în vigoare a noilor prevederi legale şi aplicarea acestora pentru o perioadă suficient de lungă de timp se vor  putea lua măsuri financiare și bugetare corecte şi se va putea lua în considerare o echilibrare a sistemului din punctul de vedere al resurselor umane.
Și avocatul Gheorghe Piperea susține că termenul de 1 octombrie pentru introducerea noului cod civil este foarte strâns și că de aceasta s-a aflat de-abia la începutul lunii mai, însă este de părere că nu este cazul unei amânări: „Dacă judecătorii și ceilalți actori ai justiției nu se vor pune pe poziții de luptă împotriva acestor coduri, atunci, într-un an-doi, ele vor fi asimilate natural de piață și atunci vom putea vedea dacă sunt sau nu bune. Orice lege de asemenea anvergură provoacă spaimă, cu atât mai mult un cod de peste 3.000 de articole, care este și unul fundamental.“
Efecte asupra mediului de afaceri
„Patrimoniu de afectațiune profesională“ este una dintre noile noțiuni introduse prin noul cod, semnificând faptul că acela care creditează o afacere nu va interfera cu cel care creditează personal afaceristul. „De pildă, soția nu va putea pretinde jumătate din bunurile afectate de soț profesiei“, explică Piperea. De asemenea, se introduce convenția matrimonială, astfel încât soții vor putea să-și separe bunurile.
„Un profesionist care exploatează o întreprindere se poate pune astfel la adăpost de un eventual partaj, dar și de intervenția soțului în afacerea sa. La adăpost sunt și salariații, dar și alți parteneri de afaceri“, susține avocatul. El adaugă că „atunci când te căsătorești cu un om de afaceri, te căsătorești și cu creditorii și salariații săi, căsătoria având efecte personale, dar și patrimoniale“.
Piperea dă exemplul unui om de afaceri care are ca moștenitori doar fete: el va putea institui cu titlu de dotă nu numai proprietatea asupra firmei sale, ci și obligația ca aceasta să fie administrată și moștenită doar de descendenții săi, nu și de gineri. Însă cea mai importantă modificare este aceea că nu doar comercianții se vor afla sub impactul a ceea ce numim dreptul afacerilor (fiscalitate, dreptul muncii, insolvență, protecția consumatorilor etc.), ci toți aceia care pot fi calificați drept profesioniști: PFA, profesii liberale sau independente, manageri, intermediari etc. Iar obiectul activității lor va fi întreprinderea, adică afacerea organizată pe riscul economic al profesionistului.
Impactul material și al resurselor umane al noului cod civil, resimțit în timp

În opinia președintelui Consiliului Superior la Magistraturii, judecător Horațius Dumbravă, intrarea în vigoare a noului cod civil la data de 01.10.2011 nu presupune eforturi majore nici din perspectivă materială şi nici a resurselor umane în plan imediat, ci aceste necesităţi se vor vedea în timp. Explicaţia este aceea că litigiile ce se vor naşte ca urmare a intrării în vigoare a acestui act normativ de mare întindere vor fi înregistrate pe rolul instanţelor după luni de zile de la intrarea în vigoare a noului cod civil.
Acesta este, poate, şi motivul pentru care se doreşte de către clasa politică intrarea în vigoare la 1 octombrie. Şi, probabil, pentru a pregăti din punct de vedere psihologic sistemul de justiţie cu inevitabilitatea intrării în vigoare şi a celorlalte trei coduri – codul de procedură civilă, codul penal şi codul de procedură penală şi cu privire la necesitatea pregătirii în vederea implementării celor trei coduri.
Cu adevărat, din punctul de vedere al litigiilor pe rolul instanţelor de judecată, noul cod de procedură civilă este cel care, odată intrat în vigoare, va revoluţiona judecata civilă. Noile mecanisme şi instrumente procedurale vor resistematiza etapele procesului civil, vor revizui dispoziţiile referitoare la căile de atac, apelul va reprezenta singura cale ordinară de atac cu caracter devolutiv, va regândi competenţele şi va imprima eficienţa activităţii de judecată şi scurtarea duratei procesului civil.
Un tablou clar al resurselor necesare pentru sistem va fi dat de concluziile studiului de impact, despre care executivul susţine ca va fi finalizat în septembrie a.c. Deocamdată nu ne-au parvenit nici un fel de rezultate de etapă sau  concluzii parţiale din partea realizatorilor studiului şi nici nu ştim în ce ritm se desfăşoară acest studiu, însă sistemul răspunde solicitărilor făcute de realizatorii studiului.
Având în vedere viziunea clasei politice de a introduce codurile etapizat, vom face eforturi, toţi actorii decizionali – asta şi în măsura în care vom întări mecanismele de colaborare, ca posibilele probleme de natură administrativă sau financiară legate de intrarea în vigoare a noului cod civil să fie rezolvate şi să fie identificate în timp real soluţiile concrete.
"Repet, dat fiind că noul cod civil nu presupune neapărat efecte imediate la nivelul sistemului judiciar, imediat după finalizarea studiilor de impact este timpul necesar pentru a implementa aceste soluţii, cu condiţia ca responsabilii decizionali să fie determinaţi în a identifica şi aplica aceste soluţii – pot spune, din discuţiile purtate pe această temă, că există intenţia acestei determinări la nivelul tuturor decidenţilor. Sperăm ca determinarea de care vorbesc să nu rămână la stadiul de intenţie", spune președintele CSM.
"Însă, trebuie să spun că situaţia noului cod civil nu este similară codului penal, codului de procedură penală şi codului de procedură civilă. Implementarea acestor trei coduri nu poate fi făcută fără conturarea necesităţilor materiale, financiare şi umane pentru sistemul de justiţie. Aşa încât, în raport cu aceste trei coduri, îmi menţin poziţia publică că ele nu ar trebui să intre în vigoare decât după o perioadă de timp după finalizarea studiilor de impact – undeva în vara anului 2012, tocmai pentru că e necesară pregătirea implementării acestor trei coduri, pregătire ce presupune reorganizări la nivelul instanţelor şi parchetelor, înfiinţarea de noi instanţe (spre exemplu, instanţele de tutelă), dar şi asigurarea logistică, financiară şi de personal în acest sens".