Doar Curtea de Conturi va putea verifica legalitatea derulării contractelor cu statul, iar firmele care vor vrea să depună contestație, nemulțumite de rezultatele licitațiilor, vor trebui să achite o cauțiune de 2% din valoarea contractului. Acestea sunt doar două dintre cele mai importante modificări aduse de Guvern, prin Ordonanță de Urgență, legislației achizițiilor publice. 

Cu intenția de a debloca și simplifica procedurile de achiziții publice, Executivul a adus noutăți în ceea ce privește felul în care pot fi modificate contractele de achiziție aflate deja în derulare. Noua legislație definește clar două situații în care înțelegerile pot fi schimbate, în timpul derulării, pe un model care a mai existat în România și înainte de 2012 și care a fost schimbat pentru că autoritățile de atunci au considerat că un număr prea mare de contracte sufereau modificări în așa fel încât prețul plătit de stat ajungea să fie cu mult mai mare decât cel inițial. Prima situație este aceea în care în contractul inițial sunt clauze precise și clare care prevăd posibilitatea ca înțelegerea să modificată pe parcursul derulării. Aceste clauze, precizează noile reglementări, se pot referi și la prețul lucrării. A doua situație este aceea în care pe parcursul derulării contractului apar situații care nu au fost prevăzute în înțelegerea inițială. În acest caz, modificările nu pot fi mai mari de 50% din valoarea inițială a contractului. 

Nu în ultimul rând, Guvernul are în pregătire și o Hotărâre care, dacă intră în forma actuală, va creea mari probleme atât constructorilor privați cât și unora dintre societățile de asigurare și brokerii de asigurări din România. Statul vrea să interzică firmelor cu care lucrează să mai poată utiliza asigurările ca formă de garanție pentru licitații sau pentru buna execuție a lucrărilor. Ar însemna că scrisoarea de garanție, instrument mult mai greu de obținut, va rămâne singura formă acceptată. 

Toate aceste modificări, operate sau propuse, reprezintă cel mai amplu proces de schimbare a procedurilor de achiziție publică prin care a trecut România în ultimii ani. „Decizia Guvernului a plecat de la situaţia pe care o ştim cu toţii de ani de zile, aceea de blocaj aproape total pe zona de achiziţii publice, blocaj care ne costă foarte mulţi bani de la bugetul de stat şi nu numai, împrumuturi şi bani europeni. Intenţia noastră este aceea de a aduce acele modificări care să aducă o simplificare necesară utilizării banilor publici şi la demararea unor mari probleme de investiţii. S-a vorbit foarte mult, nejustificat, de faptul că nu a existat o consultare publică sau un proces de dezbatere publică, ceea nu este corect pentru că au fost discuţii cu toate structurile asociative… Nu se mai iroseşte timpul pentru reluarea procedurilor de atribuire în cazul unor modificări neesenţiale ale contractelor de achiziţie“, a explicat Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor Publice. 

 

Cine contestă, plătește!

Una dintre cele mai importante modificări aduse legislației achizițiilor publice ține de felul în care va putea fi controlată derularea contractelor. Practic, singura instituție care va mai fi abilitată să facă acest lucru este Curtea de Conturi. 

„Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se realizează ex post de către persoane împuternicite în acest scop de Curtea de Conturi a României“, arată noua legislație. Aceasta înlocuiește astfel vechea formulare: „Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se realizează de către persoane împuternicite în acest scop de Curtea de Conturi a României, respectiv ANAP, în funcție de instituția care face constatarea abaterii“. Pe de altă parte, noua legislație încearcă să limiteze numărul contestațiilor pentru licitații, fapt care, în opinia ministrului Finanțelor, a devenit „sport național“. 

OUG impune o cauțiune de 2% din valoarea contractului care, în funcție de situație, poate ajunge la un cuantum maxim de 880.000 de lei. Această cauțiune va fi plătită pentru contestațiile făcute la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC), accesul la fazele următoare, în justiție, fiind în continuare liber.

Inițial, Guvernul intenționa să impună o taxă și pentru contestațiile care se fac la Curtea de Apel, însă a renunțat la idee. Cauțiunea va fi restituită firmei constatare după soluționarea cauzei. Concret, noua legislație prevede patru praguri maxime pentru cauțiune, în funcție de faza în care este făcută contestația:
✘ 2% din valoarea estimată a contractului, în cazul în care aceasta este mai mică decât pragurile valorice prevazute la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare, dar nu mai mult de 35.000 lei;
✘ 2% din valoarea stabilită a contractului, dacă aceasta este mai mică decât pragurile valorice prevăzute la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, dar nu mai mult de 88.000 lei;
✘ 2% din valoarea estimată a contractului, dacă aceasta este egală sau mai mare decât pragurile valorice prevăzute la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice, dar nu mai mult de 220.000 lei;
✘ 2% din valoarea stabilită a contractului, dacă aceasta este egală sau mai mare decât pragurile valorice prevăzute la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare, art. 12 alin. (1) din Legea nr. 99/2016 privind achizițiile dar, nu mai mult de 880.000 lei.  
Articolul 7 din legea achi­zițiilor publice, la care face referire OUG actual prevede trei praguri valorice. 
✘ 23.227.215 lei, pentru contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru de lucrări; 
✘ 600.129 lei, pentru contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru de produse şi de servicii; 
✘ 3.334.050 lei, pentru contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru de servicii care au ca obiect servicii sociale şi alte servicii specifice, prevăzute în anexa nr. 2.

 

Vor să elimine asigurările  de garanții

În intenția Guvernului, stă și o altă modificare care ar întoarce procedurile de achiziție publică la starea din trecut. Executivul dorește să elimine, prin Hotărâre de Guvern, posibilitatea ca firmele care lucrează cu statul să își garanteze prezența la licitații sau buna execuție a lucrărilor cu polițe de asigurare. O astfel de prevedere, care ar complica substanțial viața constructorilor, este deja contestată. 
Atât ARACO, asociația patronală a societăților de construcții, cât și asociațiile din sectorul asigurărilor (UNSAR, UNSICAR, PRBAR), susținute inclusiv de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), au scris inclusiv premierului Viorica Dăncilă pentru a opri parcursul Hotărârii. Până acum, această modificare a fost amânată de două ori, însă nu este clar ce se va întâmpla, în final. 
Pentru constructori eliminarea asigurărilor de garanție ar însemna multă bătaie de cap în plus și blocarea unor sume importante de bani. Pe un exemplu concret, pentru o garanție de participare la licitație de 10 mil euro, o firmă de construcții plătește către asigurători în jur de 100.000-150.000 de euro, sub formă de primă. 

Dacă va rămâne cu unica posibilitate de a lucra cu scrisori de garanție, așa cum prevede proiectul de HG, respectiva firmă fie va trebui să garanteze printr-un depozit colateral în care să depună, temporar, întreaga sumă, adică 10 milioane de euro, fie va trebui să se supună unei lungi și anevoioase proceduri de scoring, similară celor pe care băncile le aplică pentru credite. 
Ambele cazuri sunt dezavantajoase pentru firme, mai ales pentru cele medii și mici, fără foarte multe resurse. Aceasta, mai ales că și băncile au costuri pentru a emite scrisori de garanție, iar aceste costuri sunt, oricum, apropiate de cele ale firmelor de asigurare. De partea cealaltă, va fi afectată grav piața asigurărilor, inclusiv societatea statului, Eximasig, al cărei portofoliu este format în mare parte tocmai din asigurări de garanții.

Acest articol a fost publicat în numărul 22 al revistei Capital, disponibil la chioşcuri în săptămâna 4 – 10  iunie 2018