Recent, Guvernul a emis o ordonanta de urgenta, intrata i vigoare icepand din data de 1 februarie, vizand majorarea contributiilor la asigurarile sociale. Noua reglementare mai pune un bir suplimentar pe spinarea itreprinderilor si a angajatilor.
Ordonanta de urgenta, semnata de premierul Radu Vasile si contrasemnata de ministrul muncii Alexandru Athanasiu si de secretarul de stat la Finante, Bujor Bogdan Teodoriu, are un continut succint, cuprins i doar doua articole. Primul, care ii vizeaza pe salariati si pe patroni (fie particulari, fie de stat), reprezinta noi biruri la asigurarile sociale.
Acestea variaza itre 15% si 40% din castigul brut realizat, i functie de grupa de munca i care sunt icadrati. Acest fapt va conduce, desigur, la cesterea veniturilor si la echilibrarea bugetului de asigurari sociale, deficitar de mai multi ani. Pentru a recupera pierderile din acest sector, de zeci de mii de miliarde de lei, cauzate de marii datornici, s-a facut acest demers, care i-a luat prin surprindere pe patronii firmelor mici si mijlocii.
„Ni se va lua si bruma de beneficiu si vom ajunge la sapa de cauciuc. astia nu stiu altceva decat sa ia pielea de pe noi”, ne-a declarat un patron de firma.
Facilitati putine, obligatii multe
Emitentii ordonantei arata itreprinzatorilor si zaharelul, sub forma unor ilesniri de plata. Astfel, „persoanele juridice beneficiaza de o reducere cu 7% daca efectueaza plata la termenul scadent sau i cel mult 3 zile lucratoare de la data acesteia”. Din dorinta de a stimula angajarile, se ofera facilitati de plata itre 4 si 8%, firmelor care icadreaza salariati. Ceea ce nu este deloc mult sau multumitor pentru firme.
De asemenea, chiar daca se arata painea, nu lipseste cutitul. Se prescriu penalitati de 10% pentru o itarziere de o luna, iar dupa acest soroc, de 15%.
Revenind la stimulente, nici precedentele demersuri ale guvernelor postdecembriste nu prea au dat roade.
in acest sens, Ordonanta nr. 35/1997 privind angajarea de tineri absolventi a fost un semifiasco. Statisticile pe anul 1998 sunt mai mult decat negative: din totalul de aproape 380.000 de absolventi ai diferitelor forme de ivatamant, au fost angajati, conform ordonantei, doar 6,7%. Deci, un numar infim… si, mai mult decat atat, se itareste ipoteza ca majoritatea tinerilor absolventi lucreaza la negru, desi firmele angajatoare beneficiaza de un ajutor bugetar reprezentand, timp de un an, 70% din salariul lunar net.
Somajul este i floare, cei mai afectati fiind cei cu studii medii si „palmasii”: 97,5%. Lucrul la negru este prezent i comert sau i servicii, fiind preponderent i zonele monoindustriale falimentare. Daca Ordonanta nr. 35 nu a avut efectul scontat, este putin probabil ca reducerile la CAS sa-i determine pe investitori sa angajeze mai mult personal „la alb”.
Problema muncii la negru, implicit a eludarii de la obligatiile catre stat, este cu atat mai dubioasa cu cat, la finele anului trecut, existau 9.800 de locuri de munca vacante, coeficientul de presiune asupra unui loc de munca fiind de 107/1, se specifica itr-un raport al MMPS.
Ministerul
se informeaza din presa
Noile masuri emanand din cabinetul ministrului Remes igreuneaza si mai mult obligatiile catre stat ale firmelor particulare, i timp ce marii datornici sunt i incapacitate de plata la bugetul asigurarilor sociale. Intrucat contributia la CAS cade exclusiv in sarcina firmelor, patronii acestora se vor gandi de doua ori inainte de a mai acorda majorari de salarii.
Desi era asteptata cu sufletul la gura, nici directiile judetene de munca si protectie sociala si nici firmele nu au avut cunostinta de recenta ordonanta de urgenta, decat din presa. Paradoxal, nici la Ministerul Muncii nu se cunostea continutul ordonantei, decat dupa publicarea i Monitorul Oficial, deoarece existau multe variante (vreo cinci) si nu se cunostea care dintre acestea a fost adoptata de Guvern si, conform procedurilor legale, remisa spre publicare i Monitorul Oficial!    

Peter Leb