Un proiect de lege aprobat de Senat desfiinţează limitele maxime pentru onorariile executorilor, dar introduce limite minime. Primii afectaţi: clienţii băncilor şi executorii debutanţi.
De anul viitor, executorii judecătoreşti ar putea avea libertate totală în ceea ce priveşte stabilirea valorilor maxime a onorariilor pe care le percep. Acest lucru se va întâmpla dacă Parlamentul adoptă un proiect de lege aflat deja în discuţia Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor. Proiectul de act normativ desfiinţează Ordonanţa de urgenţă nr. 144/2007 care stabilea, în funcţie de valoarea creanţei executate, onorariile maxime pe care le puteau percepe executorii. Odată cu excluderea ordonanţei, se va reveni la prevederile vechii legi a executorilor (nr. 188/2000), potrivit căreia Ministerul Justiţiei nu va mai avea decât atribuţii de supraveghere în ceea ce priveşte valoarea onorariilor. Altfel spus, pe modelul deja practicat de notari, Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti stabileşte un onorariu minim, însă nu şi unul maxim.
Măsura este cu atât mai interesantă cu cât, de anul viitor, executorii judecătoreşti vor prelua şi datornicii la bănci, meseria de executor bancar fiind desfiinţată de prevederile noului Cod de procedură civilă. Actualii executori bancari vor trebui să dea examene pentru a fi primiţi în Uniunea Executorilor Judecătoreşti.
Concurenţa preţurilor, interzisă după modelul notarilor
Legea poate avea efecte negative chiar asupra unor executori judecătoreşti, mai ales asupra celor debutanţi, cărora le limitează posibilitatea de a practica tarife mai mici la intrarea pe piaţă. Fenomenul se petrece deja în rândul notarilor organizaţi după reguli asemănătoare. „Stabilirea de către o organizaţie profesională a onorariilor minime ale membrilor săi contravine regulilor de concurenţă, întrucât restrânge semnificativ libertatea practicienilor profesiilor liberale de a se concura prin preţul serviciilor prestate, privează beneficiarul acestor servicii de posibilitatea de a negocia şi de a obţine tarife/onorarii mai reduse decât limita minimă stabilită, putând astfel restrânge accesul la aceste servicii al unor categorii sociale cu venituri reduse.“, explică, pentru Capital, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.
Cu unele nuanţe, problema este sesizată şi de Iulian Urban, vicepreşedintele Comisiei juridice a Senatului. „În mod evident, dacă tarifele se vor construi astfel încât, raportat la veniturile românilor, aceştia nu îşi vor permite să meargă la executare silită, o asemenea lege nu va face decât să încalce dreptul şi accesul la justiţie“, ne-a spus acesta. Urban, care a votat legea în momentul în care a trecut prin Senat, atrage atenţia şi asupra faptului că pot apărea fraude dacă Ministerul Justiţiei nu este suficient de atent.
Costuri în creştere pentru clienţii băncilor
Restanţierii cu datorii mai mari de 90 de zile vor simţi pe propria lor piele efectele preluării lor de către executorii judecătoreşti. „Dacă se hotărăşte până la urmă desfiinţarea corpului executorilor bancari, costurile băncilor aferente recuperării de debite vor creşte cu până la 20%, potrivit estimărilor noastre. Cu atât mai mare va fi impactul dacă este eliminat şi onorariul maxim. Poate nu toată această sumă se va transfera în costurile creditelor, însă o scumpire cu cel puţin 14% se va vedea“, a declarat, pentru Capital, şeful corpului de executori al unei bănci din primele cinci ca mărime din România. Este vorba inclusiv despre clienţii care au restanţe la creditele de nevoi personale.
Executorul primeşte bani chiar dacă nu rezolvă cazul în favoarea băncii. „Un calcul sumar pe care l-am făcut în interiorul băncii arată că, la actualul volum de restanţe la creditele de nevoi nenominalizate, fiecare executor judecătoresc ar beneficia de 20.000 de euro dacă luăm în consideraţie doar un onorariu de 100 de lei/dosar, aferent întocmirii unei notificări“, precizează sursa citată.
Onorariile actuale ale executorilor
Tarife Ordonanţa de urgenţă care urmează a fi desfiinţată de proiectul aprobat de Senat şi aflat acum în dezbaterea deputaţilor stabileşte onorariile executorilor judecătoreşti în funcţie de valoarea creanţei recuperate. În prezent, comisionul maxim este de 10% şi se aplică la sume mai mici de 50.000 de lei.
Praguri Pentru creanţe între 50.000 şi 80.000 lei, onorariul este 5.000 de lei + 3% din ce depăşeşte 50.000 lei. Între 80.000 de lei şi 100.000 de lei executorii iau 5.900 de lei + 2% din ce depăşeşte 80.000 de lei, iar la sume de peste 100.000 lei onorariul este de 6.300 de lei + 1% din ce sare de prag.
Ploaie de restanţieri
În primele şase luni ale anului, numărul persoanelor care nu au mai putut achita ratele la bancă a avut o evoluţie fără precedent. Potrivit ultimelor date BNR, la finele lunii iunie, nu mai puţin de 602.548 de persoane fizice înregistrau restanţe mai vechi de 30 de zile la bănci. Practic, de la începutul anului,120.000 de români au ajuns în imposibilitatea de mai plăti datoriile către bănci. Faţă de iunie 2008, numărul restanţierilor a crescut cu 210.000 de persoane.
15% ar putea fi creşterea costurilor cu executarea silită a clienţilor bancari, dacă aceştia vor fi preluaţi de executorii judecătoreşti
602 mii de persoane înregistrau, după primele şase luni ale anului 2009, restanţe la bănci, mai vechi de 30 de zile
1,5 miliarde de lei reprezentau, la jumătatea anului, restanţele mai vechi de 90 de zile, adică cele care intră automat în procesul de executare silită
450 este numărul aproximativ al executorilor judecătoreşti înregistraţi în acest moment în România
10 procente din valoarea creanţei recuperate este onorariul maxim pe care îl pot percepe, în acest moment, executorii, dacă debitul nu depăşeşte 50.000 de lei
