Pericolul din spatele creșterii salariului minim
Gabriel Biriș a publicat pe pagina sa de Facebook un mesaj în care vorbește despre salariul minim. Acesta spune că un proiect de HG prevede ca salariul minim să fie calculat pe baza inflației și productivității muncii. Astfel, va fi calculat ca raport între PIB și populația ocupată.
Concret, proiectul prevede ca salariul minim că poată ajunge la 50% din salariul mediu. Acestă prevedere este, de fapt, o directivă europeană.
”Dupa ce in ultimii ani am vazut o crestere accelerata, din pixul Guvernului, a salariului minim, acum vedem un proiect de HG prin care salariul minim urmeaza sa fie stabilit conform unei formule bazate in principal pe inflatie si productivitatea muncii, calculata ca raport intre PIB real si populatia ocupata, putand fi negociata in Consiliul Tripartit o crestere mai mare, astfel incat sa salariul minim sa ajunga la 50% din salariul mediu (asa cum prevede recenta directiva europeana). Cresterea cu inflatia este certa, restul sunt relative”, spune acesta.
Statul primește aproape 40 de lei pentru fiecare 100 de lei de creștere
Creșterea salariului minim nu se datorează doar preocupării guvernanților, spune el. Acest lucru se întâmplă datorită efortului de a atrage mai mulți bani în bugetul public de la cei aproape 2 milioane de angajați.
Fiecare creștere de 100 de lei înseamnă aproximativ 40 de lei suplimentari încasați de către stat.
În decursul a 12 luni, o creștere de o sută de lei la salariul minim înseamnă un total de 960 de milioane de lei. S-a ajuns la această sumă calculând aproximativ 40 de lei pentru fiecare dintre cei 2 milioane de angajați și multiplicând cu 12.
Ultima creștere a fost de 300 de lei, iar următoarea este planificată să fie de 400 de lei. Astfel, se adaugă, în total, 3 miliarde de lei și încă 4 miliarde de lei ulterior.
De asemenea, se adaugă aproximativ încă jumătate de miliard de lei din creșterile salariilor apropiate de salariul minim.
”In 12 luni, suta de lei la salariul minim inseamna 40*2.000.000*12 = 960 milioane lei. Ultima crestere a fost de 300 lei, urmatoarea va fi de 400 lei, deci plus 3 miliarde si inca 4 miliarde dupa. Mai punem inca vreo jumatate de miliard din cresterile salariilor apropiate de salariul minim”, arată acesta.
Crește salariul, cresc cheltuielile
Acesta mai spune că toate salariile angajaților la stat sunt calculate în funcție de salariul minim. Fondul de salarii totalizează aproximativ 150 de miliarde de lei.
O creștere de 10% a salariului minim implică o creștere a cheltuielilor de aproximativ 15 miliarde de lei, din care aproximativ 40% sunt reținuți la buget, lăsând un cost suplimentar de aproximativ 9 miliarde de lei.
Chiar și luând în considerare faptul că toți banii adiționali sunt cheltuiți în consum, care este taxat cu TVA și accize, tot rămâne un deficit de cel puțin 7 miliarde de lei.
Creșterea salariului minim are un impact automat și asupra creșterii salariului mediu. Acesta din urmă determină o creștere a punctului de pensie.
Gabriel Biriș estimează că o creștere de 10% a salariului minim se va traduce într-o creștere de cel puțin 5% a salariului mediu. Acest lucru va duce la un cost suplimentar de aproximativ 7 miliarde de lei.
Similar cu scenariul anterior, chiar și luând în considerare taxarea consumului prin TVA, accize etc., rămâne un deficit de cel puțin 5,5 miliarde de lei.
”Recapitulam: 3,5 – 7 – 5,5 = -9 (adica PLUS 9 miliarde lei net la cheltuieli, nicidecum plus 3,5 miliarde lei la venituri!!!) Adica, ce ia Guvernul pe mere e o fractie din ce da pe pere…
De unde vin cele 9 miliarde (aprox, pot fi 8 sau pot fi 10) ? Din imprumuturi.
Unde se duc ? In inflatie.
Dupa care o luam de la capat, intrand intr-un vortex… Dar deja stim, statul castiga din inflatie…
Balamuc!
PS. Nu inteleg care a fost nici logica Directivei care prevede ca salariul minim sa fie cel putin 50% din cel mediu. Ne baga intr-o spirala care nu se mai termina: cresti salariul minim => creste salariul mediu => creste din salariul minim => din nou creste si salariul mediu, si tot asa.
E drept, nu am vreu doctorat in matematici superioare, pot gresi. Dar asta e de aritmetica simpla …”, spune acesta.
