În cazul în care cererea va fi acceptată, sub titulatura de șaorma vor fi vândute numai produsele care conţin carne tăiată într-un fel specific. În momentul de față, kebabul a devenit o industrie estimată la 3,5 miliarde de euro în Europa.
Șaorma ar putea fi reglementată
Astfel, doar bucățile mari de carne de vită și de miel „tăiate orizontal în cotlete cu o grosime de 3-5 mm” ar putea fi considerate drept doner.
Vecinii greci ar putea contesta decizia, deoarece că au un fel aproape identic de mâncare care poartă numele de „gyro”.
Özgür Kıvanç Altan, ambasadorul Turciei în România, a oferit mai multe explicații.
„Datorită Imperiului Otoman, toată această mâncare a fost împărtăşită cu atât de mulţi oameni. Nu văd acest lucru ca pe o cursă, ca pe o proprietate, e mai mult despre a înregistra ce vezi că se mănâncă tradiţional în ţara ta şi credeţi-mă, doner este o mâncare foarte tradiţională în ţara mea! În seara asta, împreună cu prietenii mei, mă voi duce într-un loc foarte bun cu doner!”, a explicat acesta.
Trebuie menționat că decizia va fi luată abia peste trei luni. În acest timp, țările pot contesta înregistrarea ca produs protejat.
Românii au alte preferințe și vor ca alimentul să fie cu „de toate”
Un bucătar din București a explicat că rețeta tradițională conține doar carne, boia iute, cimbru, ardei iute, roşii, ceapă şi pătrunjel. El spune că rețeta clasică este mai simplă, fără cartofi.
De asemenea, carnea trebuie tăiată într-un mod specific. Potrivit bucătarului, carnea tăiată mai subţire şi trebuie prăjită mai bine.
Potrivit explicațiilor oferite de un alt bucătar, gustul special al rețetei tradiționale este oferit de carne. Este vorba despre carne de vită special turcească, pe jar.
Totodată, aceasta necesită o combinație specială de condimente, dar și un sos specific.
Totuși, românii au alte preferințe și vor ca șaorma să fie cu de toate. În medie, românii au comandat anul trecut câte o shaorma la fiecare zece secunde. Carnea de pui, curcan si vită s-au aflat în topul preferințelor.
Un alt bucătar a explicat că românii consumă mai multă shaorma în timpul weekend-ului și preferă ca aceasta să fie cu mai mulţi castraveţi şi mai multe sosuri.
Kebabul ar fi luat naştere în 1850. Se spune că turcul İskender Efendi a avut la momentul respectiv ideea de a prăji mielul pe verticală şi nu la proţap.
