Nokia pregăteşte o replică dură rivalilor Apple şi Google

STRATEGIE Supusă unei competiţii tot mai acerbe, Nokia îşi reorientează businessul din zona exclusivă a producţiei către servicii, cu scopul de a-şi menţine poziţia de lider în toate segmentele de piaţă. Într-o lume a tehnologiei mobile în care lansarea iPhone a fost un seism de prima pagină a ziarelor, cu replici săptămåni la rånd din partea concurenţei reprezentate de HTC, Samsung, iar recent, Google, cel mai mare producător de telefoane mobile, nu are în gam

STRATEGIE Supusă unei competiţii tot mai acerbe, Nokia îşi reorientează businessul din zona exclusivă a producţiei către servicii, cu scopul de a-şi menţine poziţia de lider în toate segmentele de piaţă.

Într-o lume a tehnologiei mobile în care lansarea iPhone a fost un seism de prima pagină a ziarelor, cu replici săptămåni la rånd din partea concurenţei reprezentate de HTC, Samsung, iar recent, Google, cel mai mare producător de telefoane mobile, nu are în gama actuală niciun produs similar, un mobil cu ecran sensibil la atingere. În acelaşi mediu, al dispozitivelor inteligente de buzunar care pot înlocui PC-ul, telefoanele inteligente ale Nokia, cu excepţia vårfului de gamă – Communicator – nu sunt capabile să ordoneze contactele din agendă decåt după nume sau prenume.

Cu toate acestea, producătorul finlandez nu numai că îşi menţine poziţia de lider global, dar este lider la vånzări şi pe segmentele unde concurează iPhone sau BlackBerry. În momentul în care Apple contabilizează un milion de iPhone våndute, circa un miliard din cele 3,3 miliarde de utilizatori de telefonie mobilă au în buzunar un Nokia. Potrivit companiei de analiză de piaţă Gartner, Research in Motion, producătorul lui BlackBerry deţine acum o felie de 17,4% din piaţa de smartphones, HTC a avansat la 4,1%, în timp ce Nokia are o cotă confortabilă de 47,5%. Care să fie secretul companiei finlandeze care a început acum 143 de ani ca producător de cauciuc, cabluri şi hårtie?

În mod cert, o parte din succesul comercial al finlandezilor se datorează aşa-numitului „cool factor“, produsele Nokia fiind asociate cu stilul şi eleganţa, această reputaţie fiind dublată de cea a unui producător care nu face rabat la fiabilitate.

Dar aceste două aspecte nu sunt suficiente dacă nu au în spate cercetarea tehnologică şi inovaţia. Faptul că Nokia nu mai zburdă de una singură pe anumite segmente de piaţă, aşa cum era obişnuită cu cåţiva ani în urmă, este o realitate pe deplin conştientizată în cartierul general din Espoo, unde a avut loc, săptămåna trecută, evenimentul anual „The Way We Live Next“, în care producătorul îşi expune planurile de viitor.

Chief visionary officer?

„Ne vom extinde activitatea pe opt arii de cercetare pånă în 2015“, spune Bob Iannuci, vicepreşedinte şi chief technology officer al Nokia. „Lumea avansează prin inovaţie, iar aceasta e reprezentată, acum, de conceptul Web 2.0, care se bazează pe creativitatea individuală şi aduce puterea publishingului utilizatorului obişnuit de internet. Telefonul mobil a devenit o poartă de acces către internet din ce în ce mai utilizată“, completează Iannuci.

De altfel, faptul că printre restructurările diviziilor de business operate recent de Nokia se numără şi numirea unui chief visionary officer (director însărcinat cu… viziunea companiei) în persoana lui Leo Kärkkäinen spune multe, inclusiv despre aceea că, dacă vrea să se menţină lider, compania trebuie să opereze schimbări. Prima dintre acestea a fost confirmarea oficială că în această toamnă va fi prezentat primul telefon mobil cu touchscreen conceput la Espoo, o replică de mult aşteptată la iPhone, Google G1, Samsung Omnia sau HTC Touch.

Dincolo de produse, compania trebuie să-şi întărească poziţia de lider în tehnologie, iar pasul a fost făcut prin achiziţionarea Symbian, alianţa de producători care a dezvoltat sistemul de operare S60, pe care se bazează cele mai avansate mobile Nokia. Această achiziţie a fost precedată de cea a producătorului de interfeţe grafice cross-platform, Qt.

La bătaie cu Microsoft şi RIM

„Foarte puţine companii, poate încă una sau două în afară de noi, au capacitatea tehnologică de a dezvolta o platformă software completă în jurul unui sistem de operare“, afirmă David Rivas, vicepreşedinte şi şef al platformei S60 în cardul Nokia, făcånd, fără a nominaliza, o eventuală referire la Research In Motion şi Microsoft. „Obiectivul nostru este de a face din S60 cea mai bună platformă pentru invovaţie, să o păstrăm ca standard deschis şi să o facem compatibilă cu toată gama de aplicaţii Web 2.0. Împreună cu membrii alianţei Symbian, în doi ani vom migra întregul pachet software, adică zeci de milioane de linii de cod, pe platformă free, open source, unde aplicaţiile să fie disponibile dezvoltatorilor din ziua lansării“, completează acesta. Chiar dacă este catalogată ca o evoluţie firească a platformei de către oficialii companiei, decizia amintită vine după ce Google a dezvoltat un sistem de operare pentru telefoane mobile, Android, bazat tot pe principiul licenţierii open source. „Noi credem că, în doi ani, circa 70% din telefoanele mobile vor fi bazate pe platformă Symbian S60“, apasă pe pedală Rivas. „Diferenţa dintre noi şi Google este că Nokia e o companie matură în domeniul producţiei de telefoane mobile“, s-a limitat să comenteze acesta pe marginea recentei lansări a mobilului Google.

Poate prea matură, spun însă unii specialişti, care subliniază că peste sistemul de operare S60 au trecut deja cinci ani, iar necesitatea unei evoluţii tehnologice este acută. Prin urmare, Nokia va miza şi mai mult pe cercetare şi inovare. „Nu vă pot spune cåte procente din produsele dezvoltate în laborator ajung pe liniile de fabricaţie, însă acesta este mare, chiar prea mare, ceea ce înseamnă că nu riscăm destul“, spune pentru Capital, Bob Iannucci. „Pe viitor, vrem să finalizăm un număr mai mic de proiecte, dar cu un grad de risc mai mare“.

Totodată, Nokia se va transforma dintr-un producător de telefoane mobile într-o companie care oferă şi servicii. „Ne trebuie o relaţie dinamică cu consumatorul, dincolo de faptul că îi livrăm o dată la un an sau doi un nou telefon mobil“, precizează Heikki Norta, senior vicepreşedinte pe probleme de strategie corporate. „Ne vom axa pe parteneriate strategice, pe o relaţie win-win cu marii operatori, în care noi vom fi furnizori de conţinut. Contextualizarea este fundamentul serviciilor, iar noi deţinem acest activ.“

Recent, compania a lansat un serviciu de muzică online cu acces nelimitat la conţinut, care va fi disponibil pe 20 de pieţe, din care 12 pånă la finele anului şi, potrivit lui Norta, va extinde serviciul Nokia Maps în 150 de ţări, iar printre zonele de interes în care Nokia va investi se mai adaugă mobile bankingul, educaţia şi sănătatea.

Pentru a putea livra pe măsura ambiţiilor, Nokia are o armată de 40.000 de cercetători angajaţi şi, după modelul liniilor de producţie care au migrat din Germania în Romånia, o parte din aceştia sunt locaţi în India. „Dar nu e de ajuns, trebuie să ne alimentăm cu idei şi din afară, de aceea avem şi programe comune cu universităţi“, completează Bob Iannucci.

«Pe viitor, ne-am propus să finalizăm un număr mai mic de proiecte de cercetare, dar care să includă un grad de risc mai mare.»
Bob Iannucci, CTO, Nokia

1 mld. de telefoane mobile Nokia våndute. Bariera a fost atinsă în 2005, cånd existau 2 miliarde de utilizatori de telefonie mobilă

EVOLUŢIE / TRECUTUL OBLIGA

TRADIŢIE

Nokia şi-a început activitatea în 1865 ca producător de hårtie, cauciuc şi cabluri. În 1979 se înfiinţează Mobira Oy, un joint-venture între Nokia şi producătorul finlandez de televizoare Salora. Doi ani mai tårziu, se înfiinţează prima reţea de telefonie mobilă din lume, NMT, şi apar primele telefoane pentru automobile, după care şi primul telefon NMT portabil produs de Nokia (în centrul imaginii). În 1987 se lansează primul telefon NMT cu adevărat mobil, Mobira Cityman, care cåntărea 800 de grame şi avea un preţ echivalent cu 4.560 de euro.

VIITOR

În prezent, Nokia este evaluat ca al cincilea cel mai valoros brand din lume. Restructurarea afacerilor companiei a început în anul 2007, cu înfiinţarea diviziei de servicii internet, sub brandul Ovi. Compania mizează în continuare pe dezvoltarea unui motor de căutare cu ajutorul imaginilor, revoluţionar, care va folosi mobilul ca dispozitiv de identificare a obiectelor, pe mobile banking, dar şi pe inovaţii în industria de health, unde mobilul ar putea deveni instrument de monitorizare de la distanţă a parametrilor fiziologici ai utilizatorului.