Chiar dacă economia României se poate încadra nominal în parametrii pentru euro, convergența economiei reale rămâne încă o problemă. Ceea ce înseamnă că ținte de aderare la euro din 2015 să fie cam prea optimistă, după cum consideră și analiștii X-Trade Brokers România.
România îndeplinește, în prezent, două dintre cele cinci criterii de convergență la euro. Cursul de schimb a rămas stabil după deprecierea rapidă de la sfârșitul lui 2008 și începutul lui 2009, cu o bandă de fluctuație de 9% de atunci, în care este inclusă și panica creată de majorarea TVA, care a împins cursul către 4,4 lei pe euro.
Datoria publică, deşi în creştere, este încă în parametrii acceptabili, România fiind în zona de top a clasamentului cu un nivel de 30,8% din PIB, mult sub media UE de 80% şi ţinta setată la 60%. Rata anualizată a inflaţiei este, pe de altă parte, cea mai ridicată din UE, de peste 8% în martie. „Inflaţia va trebui coborâtă, iar deficitul public redus în continuare prin ajustări structurale. Aceste obiective ar putea fi teoretic atinse, însă unele riscuri rămân. Scăderea ratei de dobândă nominale pe termen lung în marja agreată (2% peste cea a celor trei state cu cea mai slabă inflaţie) ar putea fi adusă o dată cu încrederea pieţei în capacitatea de menţinere a unei inflaţii scăzute şi stabile”, spune Victor Safta, directorul X-Trade Brokers România.
Din acest punct de vedere, obiectivul 2015 poate fi o motivaţie (reformele trebuie continuate), iar euro ar veni ca o recompensă. Dar obţinerea notelor de trecere nu va fi de ajuns, este necesar ca indicatorii să se încadreze solid şi sustenabil în timp, într-un interval confortabil. „ Cosmetizarea datelor pentru a se obţine la limită trecerea stachetei poate fi o tentatie pentru mediul politic, dar şi un pericol pentru economie. Intrarea României nepregătită în uniunea monetară ar putea aduce probleme, iar acest scenariu nu este doar unul teoretic. Renunţarea la politica monetară şi valutară independentă trebuie să se facă atunci când economia reală este eficientă şi sistemul public restructurat”, afirmă Victor Safta. Lipsa canalului de ajustare prin cursul de schimb şi a unei politici monetare independente a creat o serie de probleme vizibile în Grecia, Irlanda şi Portugalia care au fost nevoite să apeleze la finanţare din partea UE şi FMI.
„Convergenţa economiei reale rămâne încă o problemă, chiar dacă nominal ne putem încadra în parametrii solicitaţi. Estimările de creştere economică de peste 4% pentru următorii șase-șapte ani ale CNP s-ar putea dovedi prea optimiste. România trebuie să fie sigură că alege momentul potrivit. Dacă ne-am grabit cu deschiderea contului de capital, ar fi recomandabil să nu facem aceeaşi greşeală şi cu aderarea la zona euro”, a declarat Victor Safta.
În privinţa cursului de schimb, Banca Naţională a României pregăteşte deja terenul, încercând să limiteze şansele unor mişcări abrupte, chiar dacă pare a favoriza o întărire moderată a leului pentru a limita presiunile inflaţioniste. În faţa euro, leul a cunoscut pe întregul parcurs al lunii aprilie o tendinţă lină de apreciere, marcând un avans de numai 1,1%. Pentru moment, perspectiva tehnică indică şansele unei deprecieri corective a leului înspre palierul de 4,12, urmat eventual de bariera de la 4,14. În următoarele săptămâni, în cazul unui nou val de apreciere a monedelor din regiune, cursul ar putea încerca să străpungă nivelul de 4,0375, testând ulterior pragul de 4 lei pentru un euro.