După scurgerea de gaz din gazoductele Nord Stream 1 și 2, nivelul de metan înregistrat pe cerul Suediei și Norvegiei a atins niveluri record, potrivit rapoartelor mass-media din cele două țări scandinave. Mai mulți cercetători vorbesc despre echivalentul unui „nor mare” de metan vărsat în atmosferă, care va polua grav cele două națiuni.

Emisiile sunt un dezastru pentru Suedia și Norvegia

Un „nor” de metan se deplasează dinspre zona Bornholm, unde a avut loc accidentul, deasupra Suediei și Norvegiei. Cele mai recente indicații ale experților sunt că gazul se deplasează spre nord și ar putea ajunge deasupra insulelor Svalbard în câteva zile, transmite Il Giornale.

Având în vedere că 96% din gazul care intră în conducta de gaz din Marea Baltică ce leagă Germania și Rusia este metan, scurgerea este probabil datorată unui sabotaj și va avea efecte îngrijorătoare.

Potrivit calculelor lui Stephen Matthew Platt, climatolog la institutul norvegian de cercetare a aerului, este vorba de aproximativ 40 de mii de tone de metan eliberate de presupusul sabotaj.

„Emisiile sunt de două ori mai mari decât emisiile anuale de metan ale industriei de petrol și gaze din Norvegia. Acestea sunt niveluri record, nu s-a mai văzut așa ceva în Norvegia și Suedia.”

Alte estimări duc totalul până la valoarea de 80 de mii. Dacă tot gazul dispersat până acum ar ajunge în atmosferă, ar echivala cu aproximativ 0,1% din emisiile anuale estimate de metan la nivel mondial, potrivit oamenilor de știință.

Efecte grave asupra mediului

Emisiile globale de metan din producția de energie și din agricultură sunt echivalente cu aproape un milion de tone pe zi. O emisie de 80 de mii de tone, în cazul limită studiat de analiști, reprezintă așadar mai puțin de 10% din ceea ce se emite pe glob în fiecare zi, dar într-un context local precum cel al Suediei și Norvegiei poate avea efecte grave asupra mediului.

Metanul, cea mai mare componentă a gazului natural, este un gaz cu un puternic efect de seră, cu un potențial de încălzire pe termen scurt de 80 de ori mai mare decât cel al dioxidului de carbon.