este ca, la noi, produsele de fotoprotectie au fost inregistrate in 1995. „Este cert ca in acest segment consumul este mai mic chiar si in comparatie cu alte tari est-europene“, afirma Andreea Cremenescu, Marketing Manager la Elmi Prodfarm. „Multi romani inca mai cred ca daca folosesc un produs de protectie solara nu se mai bronzeaza. Sau ca daca isi aplica o singura data pe zi o emulsie sunt protejati de dimineata pana seara. Unii folosesc produse nepotrivite tipului lor de piele sau recurg la un simplu lapte demachiant aplicat pe tot corpul. Probabil ca aceste aspecte vin din puterea de cumparare redusa, din faptul ca turistul ajuns pe litoral se confrunta cu cheltuieli peste bugetul pe care si-l poate permite“, este de parere Andreea Cremenescu. Ca oferta exista produse care se aplica inaintea, in timpul sau dupa expunerea la soare, precum si categoria autobronzantelor. Alaturi de marcile fabricantilor consacrati, locali sau externi, pe piata si-au facut loc o multime de creme, lotiuni, uleiuri, emulsii etc. „no name“, care sunt preferate, uneori, datorita preturilor mici. Cremele fotoprotectoare nu au facut tinta unor campanii promotionale speciale. Importatorii aduc cantitati limitate, iar stocurile producatorilor locali se epuizeaza spre toamna, neexistand, asadar, o oferta constanta pe tot parcursul anului. „Populatia accepta greu ideea folosirii acestor produse in scop preventiv, iar gestul aplicarii cremei inainte de a iesi din casa nu a intrat in obicei, ca spalatul pe dinti“, ne spune Mihaela Leventer, medic dermatovenerolog, presedintele Societatii Romane de Medicina Estetica. La tara, produsele nu sunt deloc cunoscute, desi muncitorul la camp, care nu face plaja, dar lucreaza in soare, este permanent expus si constituie sursa celor mai multe cazuri de cancere cutanate induse de lumina in Romania, in prezent. Peste zece ani vor aparea si cancerele de piele la tinerii care acum stau la solar“, avertizeaza dr. Mihaela Leventer. „Cancerul de piele este un subiect caruia nu i se da atentie, desi revistele aparute in ultima vreme vorbesc mult si sofisticat despre acest subiect“, constata Monica Tatoiu, Managing Director la Cosmetics Oriflame Romania. „In lunile de vara, pentru Oriflame, produsele de soare nu reprezinta un procent semnificativ din vanzari – aproximativ 1%. O explicatie o reprezinta faptul ca aceste produse, daca au in compozitie ingredientii necesari protectiei, nu sunt chiar ieftine, iar pentru unele familii care pleaca in concediu cu un buget limitat, nu sunt o prioritate“, considera Monica Tatoiu. Desi reprezinta un segment mic, produsele autobronzante au cunoscut cea mai dinamica crestere, ceea ce denota potentialul lor in viitor, aflam de la Raluca Kisescu, Marketing Planing Manager la Avon Cosmetics Romania. „Dorinta de a avea o piele aramie sau ciocolatie primeaza, de cele mai multe ori, in fata considerentelor de ordin medical. Din acest punct de vedere, mai exista inca suficient loc pentru informarea consumatorilor in legatura cu efectele radiatiilor UV, a factorului de protectie solara (SPF), a produselor potrivite in functie de tipul de piele si de momentul expunerii“, precizeaza interlocutoarea noastra. La randul sau, Magda Miclaus, PR Assistant la societatea Farmec din Cluj-Napoca, accentueaza faptul ca, desi sezoniera, piata este in continua expansiune si isi exprima convingerea ca aceasta se va dezvolta o data cu cresterea veniturilor si cu o mai buna informare a consumatorilor. Deocamdata, produsele de fotoprotectie sunt considerate un lux si sunt aproape exclusiv folosite doar in perioada vacantei estivale, de categoria mai emancipata a populatiei.
Nici o crema nu asigura protectie 100%
• Dincolo de terenul genetic si de imbatranirea cronologica, persoanele care se expun la ultraviolete (UV) naturale sau/si artificiale in mod constant si prelungit vor suferi prematur modificari ireversibile ale structurii cutanate, cum ar fi: ridare prematura, patarea pielii, pierderea elasticitatii, accentuarea vascularizatiei superficiale sau chiar cancere cutanate. Asadar, nu este vorba doar de o problema de estetica, ci si de una de sanatate.
• Dispozitivele pentru bronzare artificiala emit atat UVA, cat si UVB, cu aceleasi efecte pe piele. Se considera ca 15 – 30 de minute la solar sunt echivalente cu o zi de plaja la mare. Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda interzicerea bronzarii artificiale in cazul persoanelor cu varsta mai mica de 15 ani, iar intre 15 si 18 ani sa se efectueze doar cu acordul parintilor.
• Cremele de fotoprotectie reduc riscul de arsura cutanata. Ele protejeaza impotriva UVB. Doar produsele inscriptionate ca avand in continut oxid de Zn, avobenzone, dioxid de titan si mexoryl sunt eficiente si in cazul UVA.
• Cand alegem un produs, tinem cont de culoarea pielii, (pentru tegument deschis se utilizeaza o crema cu SPF cel putin 30), de dorinta de a obtine nuanta bronzata (SPF cel putin 15), patologie asociata (cancere in familie, multe alunite etc.). Trebuie verificat daca produsul protejeaza atat anti-UVB, cat si anti-UVA. Nici o crema nu asigura protectie 100%, chiar daca pe ambalaj apare aceasta inscriptionare.
• Asociatia producatorilor din industria cosmetica (COLIPA) a decis unificarea inscriptionarii produselor, incepand cu anul 2006, atat pe piata americana, cat si pe cea europeana, si nu va exista SPF mai mare de 60.
• Cu cat protectia este mai eficienta, cu atat produsul este mai compact si inacceptabil estetic. Se recomanda aplicarea a doi mililitri de crema pe centimetrul patrat de piele, la fiecare doua ore, pentru a obtine protectia mentionata pe eticheta, adica volumul unei mingi de golf, pentru tot corpul, la fiecare doua ore, ceea ce este greu de acceptat.
• Forumul European de Dermatologie (FED) a stabilit, in anul 2001, ca „preventia arsurii cutanate cu ajutorul cremelor fotoprotectoare nu inseamna si preventia impotriva efectelor induse de radiatiile ultraviolete. Cremele de fotoprotectie nu trebuie folosite doar pentru a extinde durata expunerii la soare, ci expunerea insasi trebuie limitata.“
