Banca centrală a păstrat dobånda la 10,25%. Panta descendentă pe care o urmează inflaţia, dar şi noul regulament de creditare care va încetini consumul stau la baza deciziei BNR. Rata anuală a inflaţiei a coboråt la nivelul de 8,02%, în luna august, faţă de un vårf de 9,04% în luna iulie. Revenirea inflaţiei pe un trend descendent, precum şi scăderea preţurilor combustibililor, ale unor produse alimentare şi ieftinirea serviciilor de telefonie au fost princip
Banca centrală a păstrat dobånda la 10,25%. Panta descendentă pe care o urmează inflaţia, dar şi noul regulament de creditare care va încetini consumul stau la baza deciziei BNR.
Rata anuală a inflaţiei a coboråt la nivelul de 8,02%, în luna august, faţă de un vårf de 9,04% în luna iulie. Revenirea inflaţiei pe un trend descendent, precum şi scăderea preţurilor combustibililor, ale unor produse alimentare şi ieftinirea serviciilor de telefonie au fost principalele elemente pe care banca centrală le-a luat în calcul atunci cånd a hotăråt, săptămåna trecută, să menţină dobånda de politică monetară la nivelul de 10,25%.
Chiar dacă unii analişti economici susţin că nu este exclusă încă o majorare de 0,25% a dobånzii, majoritatea consideră că decizia BNR este semnalul clar că banca centrală a atins nivelul maxim de dobåndă, acum nemaipunåndu-se decåt problema momentului în care va începe reducerea treptată a acesteia. „O majorare cu 0,25% a dobånzii de politică monetară nu ar avea practic nici un impact asupra pieţei în acest moment“, consideră Lucian Anghel, economist-şef BCR.
Agricultura şi preţul petrolului salvează inflaţia
O măsură administrativă mult mai puternică decåt orice majorare de dobåndă va intra în vigoare pe 6 octombrie: noul regulament de creditare. Din cauza majorărilor de dobåndă, costul împrumuturilor a crescut oricum foarte mult, iar încetinirea ritmului de creştere a creditelor a devenit vizibilă încă din luna august. În momentul în care noile norme de creditare vor limita şi mai mult accesul la împrumuturi este foarte probabil să asistăm la o scădere din ce în ce mai rapidă a creditelor. Impactul va fi puternic asupra consumului atåt pe final de an, cåt şi în prima parte a anului viitor.
În plus, analiştii economici se aşteaptă ca, pe fondul unui an agricol bun (care aduce reduceri de preţuri la alimente) şi a unei relative stabilităţi a preţului petrolului (nu s-au creat premizele pentru îndeplinirea scenariului pesimist al BNR, care prevedea atingerea preţului de 140 de dolari pe barilul de petrol), inflaţia pe luna septembrie să se reducă cu un punct procentual. „Este clar că banca centrală se concentrează acum pe evoluţia inflaţiei. Din semnalele pe care le avem, inflaţia pe septembrie va scădea de la 8% la un nivel în jurul lui 7%, ceea ce reprezintă o scădere accentuată“, spune Anghel. BNR şi-a revizuit în vară prognoza de inflaţie la 6,6% în luna decembrie, iar analiştii au ajuns la råndul lor să vadă inflaţia undeva la 6,2%.
Totuşi, anul viitor, BNR riscă să aibă din nou probleme cu încadrarea în ţinta de inflaţie de 3,5%, plus sau minus un punct procentual. Cu atåt mai mult cu cåt criza financiară internaţională nu dă semne că se va încheia înainte de mijlocul anului viitor.
Reduceri de dobåndă abia din 2009
BNR se va baza şi în prima parte a lui 2009 pe efectele restrictive ale normelor de creditare. De aceea, analiştii financiari se aşteaptă ca reducerile de dobåndă de politică monetară să înceapă să fie operate de anul viitor, dar „succesiv şi cu paşi mici“, este de părere Lucian Anghel. Astfel, primul pas de reducere a dobånzii este aşteptat abia după luna februarie 2009.
Nici în cazul unei deprecieri a leului şi a depăşirii pragului de 3,7 lei/euro, pånă la sfårşitul anului, nu vom asista la modificări de dobåndă în octombrie 2008, deoarece palierul de variaţie a cursului între 3,5 şi 3,7 lei/euro s-a dovedit a fi unul mai sustenabil din punct de vedere economic, faţă de volatilitatea mult mai mare din 2007.
Lucian Anghel, analist şef BCR
