Unitatea de studii prospective a Comisiei Europene a elaborat un studiu cu privire la evolutia probabila a Uniunii Europene spre orizontul 2010, accentuind influenta uneia sau alteia dintre tendintele ce se profileaza i prezent i societatea contemporana. Au rezultat cinci scenarii, respectiv cinci destine posibile, i functie de calea pe care o vor alege tarile membre si organismele comunitare. in fiecare dintre aceste scenarii viitorul integrarii europene apare diferit, avertizind asupra posibil
Unitatea de studii prospective a Comisiei Europene a elaborat un studiu cu privire la evolutia probabila a Uniunii Europene spre orizontul 2010, accentuind influenta uneia sau alteia dintre tendintele ce se profileaza i prezent i societatea contemporana. Au rezultat cinci scenarii, respectiv cinci destine posibile, i functie de calea pe care o vor alege tarile membre si organismele comunitare. in fiecare dintre aceste scenarii viitorul integrarii europene apare diferit, avertizind asupra posibilelor oportunitati si greseli ce se prefigureaza pentru actualul deceniu. Este un exercitiu util de verificare a strategiilor si de micsorare a incertitudinii, inclusiv pentru tarile candidate. Prezentarea succinta pe care o facem mai jos credem ca va stimula interesul pentru lucrarea „O Europa, cinci destine”, publicata i limba romina, de Institutul de Economie Mondiala.
Scenariul I – Triumful pietelor
Liberalismul cistiga teren
Dezvoltarea economiei mondiale a fost cea care a risipit toate incertitudinile Europei. Secolul XXI reprezinta un triumf al comertului asupra razboiului. Reformele profunde care au avut loc icepind cu 2001 (privatizarea itreprinderilor publice, Cea de a III-a revolutie industriala bazata pe IT, isotita de explozia spiritului de initiativa, prevalenta modelului american de inovare tehnologica si organizare a itreprinderii dupa 2005, restringerea sistemului de protectie sociala), precum si stabilitatea monedei euro au permis ca i numai citiva ani batrinul continent sa faca saltul de la o competitivitate sovaelnica la un randament comparabil cu cel al SUA.
Societati individualiste, cu antagonisme i crestere
Reforma institutionala minima a Uniunii Europene. Slabirea politicilor comune: nationalizarea politicilor agrare comune (PAC), reduceri masive ale Fondurilor Structurale, evolutia Uniunii Europene spre o forma minima de integrare, ca Spatiu Economic European (SEE – izare), Comisia se limiteaza la gestionarea pietei unice. Cooperare interguvernamentala limitata la politie si justitie. Extinderea UE cu cele zece state ale Europei Centrale si de Est, Cipru si Malta i perioada 2005 -2008, celelalte tari din Asociatia Europeana a Liberului Schimb (Elvetia, Norvegia, Islanda) pina i 2004 si Turcia dupa 2007.
Sisteme bogate financiar, dar sarace din punct de vedere uman
Unele tari arata cu adevarat de parca ar fi fost abandonate la gramada de fier vechi a lumii, cea mai mare parte a populatiei traind sub pragul saraciei. Societatile europene sunt mai divizate ca oricind, predomina obsesia pentru consum si zonele urbane ultrasupravegheate, dupa modelul nord-american al comunitatilor ichise. Se poate vorbi de solidaritate numai la nivel de familie. Dependenta crescinda de polii dezvoltarii economice din zona Marii Baltice este greu de acceptat de unele tari ale Europei Centrale.
Scenariul II – O suta de flori
Criza sociala si politica i anii 2000 – 2005
Declinul autoritatilor publice i Europa ar fi putut fi observat de la iceputul anilor 80: slabirea ireversibila a guvernului traditional si a organizarii administrative clasice. Sacrificiile cerute de austeritatea bugetara pentru a atinge paradisul globalizarii, se materializa i profituri maxime pentru multinationale si cresteri ale somajului. Criza sociala se reflecta i politica prin pasivitate si participare redusa la vot, ceea ce facea ca guvernele nationale sa-si piarda legitimitatea. inca din anii 90 europenii icepusera sa se retraga i economia subterana, i viata de familie si a comunitatii locale. Munca la negru reprezenta peste o cincime din PIB, i unele state membre UE, iainte de izbucnirea crizei. in acelasi timp economia locala ilocuieste treptat societatea de consum. Geografia politica a Europei i 2010 este o imbinare de principate, orase-stat, mici state nationale care au supravietuit, despartite de mari decalaje de venit.
Esecul extinderii adinceste instabilitatea
Nu are loc reforma institutionala a UE, creste numarul de comisari. Slabesc politicile comune – reducerea PAC, i absenta unui cadru bugetar stabil. Tendinta spre aderare partiala sau chiar retragere – rezistenta regiunilor bogate. Extindere cu patru tari din Europa Centrala si de Est pina i 2006, suspendarea altor aderari. Discutiile ad infinitum asupra costurilor extinderii, solicitarea unei multitudini de rapoarte privind stadiul pregatirii pentru aderare si 15 ani de sacrificii au sfirsit prin a descuraja candidatii care au stagnat reformele, s-au redus investitiile si declara ca integrarea nu mai este o prioritate. Ele au plonjat i instabilitate economica, ce devine sursa de insecuritate pentru UE.
Scenariul III – Responsabilitati impartite
Europa imbatrineste frumos
Europa a gasit modalitatea de a reconcilia idealurile de solidaritate si respect fata de individ cu inovatia tehnologica si urmarirea eficientei economice. Devin operante principiile enuntate i tratatele de la Maastricht si Amsterdam privind o Europa puternica, cu accent pe societatea civila, descentralizarea administratiei publice i profil teritorial – prin delegare si ierarhic – prin subsidiaritate, deschidere si cooperare. Companiile multinationale recunosc existenta unui model european, caracterizat de o mai mare implicare a statului si o presiune constanta pentru consultari si construirea consensului, generator de solutii favorabile pentru toate partile (win-win).
Institutii care sa serveasca tuturor
Reforma initiala limitata a institutiilor UE. Extinderea UE, i intervalul 2004 – 2009, cu zece tari din Europa Centrala si de Est, Cipru si restul tarilor AELS. O a doua reforma institutionala a UE dupa 2005: consolidarea noilor politici comune (politica externa, de securitate, justitie, interne), aplicarea descentralizata, cresterea bugetului UE, reformarea Consiliului UE pe principiul colegiilor, iar Consiliul Economic si Social este ilocuit de juriile populare europene. Europa devine aparatorul suprem al institutiilor multilaterale (decan recunoscut al relatiilor internationale) si al valorilor proprii : dimensiunea sociala a deciziilor, drepturile individuale si dezvoltarea durabila.
UE s-a conturat ca putere importanta i regiune datorita ambitioaselor parteneriate politice cu totii vecinii. Organizatia pentru cooperare i zona mediteraneana reuneste cele 28 se state membre si toate tarile bazinului mediteranean.
Scenariul IV – Societati creatoare
Corporatism verde
Revolutia postindustriala a condus la o diminuare fara precedent a bazei industriale europene. Declinul s-a iregistrat cu precadere i ramurile industriale poluante, amplasate i apropierea pietelor, care au fost ichise. Sunt descurajate investitiile private i tehnologii de genul ingineriei genetice. Revolte provocate de reducerea protectiei sociale sunt urmate de instituirea protectiei sociale universale si posibilitatea de a fi cinci ani pensionar la tinerete. Se distribuie bonuri gratuite pentru distractie si servicii sociale. Fuga capitalului provocata de cresterea impozitelor si taxelor de protectia mediului.
Petrecere pe nisipuri miscatoare
Reforma institutionala limitata a institutiilor UE. L?arile candidate au perceput expansiunea programelor de cheltuieli publice si de protectia mediului ca o forma de descurajare a aderarii. Extinderea UE cu cinci tari din Europa Centrala si de Est, Cipru si Malta pina i 2008, extindere ulterioara icetinita. Puternica dezvoltare a politicilor sociale si de protectie a mediului. Politici comune de justitie si interne. Se accentueaza protectionismul pietelor si se invoca „exceptia sociala” pentru a proteja sectoarele mai putin competitive. Viitorul se contureaza ca o confruntare itre renasterea spirituala lansata de vest-europeni si presiunea demografica din Est si Sud. Hannibal ante portas!
Scenariul V – Vecini turbulenti
Europa, o fortareata
incetinire accentuata a cresterii economice. Europa pierde tot mai mult i competitia mondiala, i special i sectoarele de ialta tehnologie. Amestec politic i reorganizarea marilor itreprinderi. Centralismul descurajeaza flexibilitatea. Securitatea mai importanta ca transparenta. Pe piata muncii confruntare insiders versus outsiders. Teama de viitor, de asumarea riscurilor, xenofobie. Se amplifica dimensiunile noilor riscuri de securitate – soft security (crima organizata, terorism, trafic de droguri, deseuri nucleare si chimice, carne vie, spalare de bani prin investitii de portofoliu).rn
Prabusirea idealului societatii deschisern
La douazeci de ani de la sfirsitul razboiului rece, instabilitatea politica devine o problema i toata lumea. Reforma initiala limitata a institutiilor UE. Deteriorarea accentuata a mediului accentueaza lupta politica pentru controlul resurselor naturale cum ar fi apa potabila. A doua reforma dupa „Razboiul setei” din 2003-2004, materializata prin crearea Consiliului de Securitate European (Germania, Franta, Italia, Marea Britanie plus alte doua state membre prin rotatie), politica comuna a frontierelor (Bordeuro) si servicii europene de informatii (Eurosec), restringerea puterilor Comisiei si ale Curtii Europene de Justitie. Prioritate abordarii interguvernamentale. Extindere cu cinci tari din Europa Centrala si de Est. Aderarile ulterioare treneaza.trn