Notă de plată: câţi bani pune românul în punga guvernanţilor

900 de euro pe an pe cap de locuitor - atåt înseamnă finanţarea instituţiilor publice centrale. Nota de plată este achitată, însă, doar de companii şi de cele şase milioane de salariaţi şi liber-profesionişti. Două sute şaizeci de salariaţi, de la preşedinte şi consilierii săi la portari şi stenodactilografe. Un sediu de cåteva mii de metri pătraţi, pentru care trebuie plătite facturile la energie electrică, apă ori încălzire. Maşini pentru care trebuie c

900 de euro pe an pe cap de locuitor – atåt înseamnă finanţarea instituţiilor publice centrale. Nota de plată este achitată, însă, doar de companii şi de cele şase milioane de salariaţi şi liber-profesionişti.

Două sute şaizeci de salariaţi, de la preşedinte şi consilierii săi la portari şi stenodactilografe. Un sediu de cåteva mii de metri pătraţi, pentru care trebuie plătite facturile la energie electrică, apă ori încălzire. Maşini pentru care trebuie cumpărat combustibil, musafiri de rang înalt pentru care se organizează recepţii fastuoase, frecventele deplasări în străinătate şi lista ar putea continua. În 2008, Palatul Cotroceni va avea cheltuieli de 29,2 milioane de lei (puţin peste opt milioane de euro), 27,5 milioane din aceşti bani provenind de la contribuabili. Adică circa 1,25 lei sau 33 de eurocenţi pe cap de romån. De două ori mai puţin decåt îl costă Casa Albă pe fiecare american sau Palatul Elysée pe fiecare francez şi de nu mai puţin de treisprezece ori mai puţin decåt scoate din buzunar fiecare italian pentru preşedinţia de la Roma.

La prima vedere, suma alocată lui Traian Băsescu şi subalternilor săi nu e mare. Dacă însă luăm în calcul diferenţele dintre Romånia şi ţările din Vest în ceea ce priveşte PIB per capita şi bugetul public, ne-am putea schimba părerea. Dar adevărata problemă nu este că Preşedinţia SUA consumă, pe cap de locuitor, doar de două ori mai mult decåt Cotroceniul, în condiţiile în care bugetul per capita al Statelor Unite este de 6,5 ori mai mare decåt al Romåniei. Problema este că există la Bucureşti instituţii publice care consumă fonduri mult mai mari decåt cele alocate Preşedinţiei, fără ca impactul acestor cheltuieli asupra vieţii romånilor să le justifice.

Serviciul Romån de Informaţii este, de departe, campionul acestei categorii. SRI are alocat, în 2008, un miliard de lei de la bugetul de stat, la care se adaugă 320 de milioane de lei din împrumuturi externe. Serviciul de Telecomunicaţii Speciale a primit şi el 335 de milioane de lei de la buget, iar Serviciul de Informaţii Externe s-a mulţumit cu 215 milioane (mai mult de jumătate din sumă va fi cheltuită pe salarii). Nici angajaţii Serviciului de Protecţie şi Pază nu se pot declara nemulţumiţi: ei vor primi salarii, sporuri şi prime în valoare brută de 91 de milioane de lei în acest an – cam 4.500 de lei pe cap de sepepist. Mai trebuie spus că suma reprezintă cam două treimi din bugetul total al instituţiei, de 155 de milioane de lei.

„E greu de ştiut exact ce cuprind bugetele acestor instituţii, dată fiind natura activităţii lor. E posibil ca unele achiziţii sau investiţii importante să crească temporar ponderea cheltuielilor serviciilor de informaţii în PIB“, arată Sorin Ioniţă, directorul de cercetare al Societăţii Academice Romåne. El mai afirmă că, pentru a avea o imagine clară, ar fi nevoie să ştim ce pondere au în total bugetele unor instituţii similare din alte ţări.

Secretariatul General al Guvernului (SGG) va cheltui aproape 350 de milioane de lei din banii contribuabililor, o cincime din fonduri fiind dedicată „sprijinirii organizaţiilor minorităţilor naţionale“ sau „finanţării unor programe şi proiecte interetnice şi de combatere a intoleranţei“, alte 79 de milioane de lei avånd ca (vagă) destinaţie „alte servicii în domeniile culturii, recreerii şi religiei“. „Sora“ SGG, Cancelaria Primului Ministru, are la dispoziţie 412 milioane de lei din banii de taxe şi impozite. O parte importantă a acestor fonduri (52 de milioane de lei) va fi dedicată unor campanii de „comunicare, informare publică şi promovare a imaginii şi intereselor romåneşti peste hotare“, alte 54 de milioane de lei fiind alocate Comitetului Olimpic şi Sportiv Romån, se arată în Legea Bugetului.

Deşi încasează abonamente de la 5,6 milioane de posesori de televizor din Romånia , plus bani serioşi din reclamele difuzate (numai pentru meciurile de la Euro 2008 se estimează că au intrat în conturi între patru şi cinci milioane de euro), Societatea Romånă de Televiziune mai primeşte, anul acesta, 215 milioane de lei de la stat. Circa jumătate din sumă va fi alocată chiriei pentru staţii şi circuite de emisie, terestră şi prin satelit, 62 de milioane de lei avånd ca destinaţie „construcţii“, iar 52 de milioane de lei, „mobilier şi aparatură birotică“. O situaţie aproximativ similară se înregistrează la Societatea Romånă de Radio. SRR va primi în acest an 133 de milioane de lei, aproape toată suma fiind virată către Societatea Naţională de Telecomunicaţii, drept contravaloare a serviciilor de emisie asigurate.

Ministerul Sănătăţii va consuma, în 2008, cam trei miliarde de lei de la bugetul de stat şi din credite externe. Adică circa 142 de lei pe cap de romån (la care se adaugă alţi 776 de lei per capita – bugetul asigurărilor de sănătate). În total, cheltuielile sistemului public de sănătate finanţate de contribuabili ajung la peste 900 de lei pentru fiecare locuitor. Urmează, la mare distanţă, cu 12 miliarde de lei din bani publici (circa 552 de lei per capita), Ministerul Educaţiei. Lista continuă cu ministerele Apărării, Transporturilor şi Internelor. Fiecare cetăţean al Romåniei plăteşte cåte 370-380 de lei pe an (în total, 1.127 de lei) pentru armată, pentru infrastructura rutieră, feroviară, aeriană şi navală, respectiv pentru poliţie, jandarmerie şi pompieri.

Cei mai risipitori, cei mai zgårciţi

La cealaltă extremă se află instituţii care trăiesc cu mărunţiş. Fiecare romån plăteşte, anual, 8 bani pentru finanţarea Consiliului Economic şi Social, 16 bani pentru Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor, 26 de bani pe an pentru Autoritatea Naţională pentru Supravegherea Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, 36 de bani pentru Agenţia Naţională de Integritate, 74 de bani pentru Autoritatea Electorală Permanentă (aici fiind incluse şi subvenţiile acordate partidelor politice) sau 83 de bani pentru funcţionarea agenţiei de presă Rompres. De asemenea, în 2008, fiecare romån va scoate din buzunar 25 de bani pentru Avocatul Poporului, 34 de bani pentru Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, 55 de bani pentru Consiliul Naţional al Audiovizualului şi 67 de bani pentru Consiliul pentru Studierea Arhivelor Securităţii.

Indiferent de cåt de mult sau de cåt de puţin ne costă, instituţiile trebuie judecate în primul rånd prin prisma eficienţei. „Evident că la cåte nevoi şi probleme are Romånia, banii nu sunt suficienţi. În acelaşi timp, deşi puţini, ei nu sunt utilizaţi astfel încåt să fie produs maximul de efect“, spune analistul economic Daniel Dăianu. El arată că nu există soluţii miraculoase pentru eficientizarea cheltuirii fondurilor publici. „Sunt, însă, quick-fix-uri (remedii fixe şi rapide – n.red.), cum ar fi creşterea gradului de colectare, introducerea de taxe noi sau reducerea sumelor alocate unui domeniu pentru a le creşte pe cele destinate altor sectoare“, adaugă Dăianu.

Camera Deputaţilor şi Senatul au fost, de-a lungul anilor, în atenţia publicului pentru cheltuielile aparent inutile sau exagerate făcute (autovehicule de lux, televizoare cu ecran panoramic sau aparate de coafură). Însă şi alte instituţii au avut de dat explicaţii pentru cheltuielile de aceeaşi natură. Sunt celebre cravatele de 200 de RON bucata cumpărate de Romsilva sau ATV-urile de 24.000 de euro achiziţionate de APIA. Nici Transporturile nu au fost ocolite de controverse. Ultimele sunt legate de schimbarea din mers a soluţiei tehnice pentru taluzarea autostrăzii Bucureşti-Ploieşti, de la pămånt la balast, care ar urma să coste 25 de milioane de euro în plus, şi de faptul că pe cåteva din segmentele de cale ferată reabilitate cu sute de milioane de euro se circulă cu viteze chiar mai mici decåt înainte de modernizare.

370 de lei. Atåt costă anual, pe cap de locuitor, poliţia, jandarmeria, pompierii, poliţia de frontieră, serviciile de urgenţă şi serviciile de paşapoarte, permise şi înmatriculări auto

CAT CONSUMA LIDERII LUMII OCCIDENTALE

Preşedinţia Italiei are în acest an un buget de 235 de milioane de euro. Familia regală britanică primeşte un buget de 50 de milioane de euro anual, însă criticii spun că aceasta cheltuieşte în realitate 225 de milioane de euro. În Franţa, bugetul Palatului Elysée este, în 2008, de 35 de milioane de euro, iar Casa Albă beneficiază de 300 de milioane de dolari

0,08 lei – este contribuţia anuală a fiecărui romån la bugetul uneia dintre cele mai ieftine instituţii centrale, Consiliul Economic şi Social

CULTURA, fiica vitrega a bugetului de stat

Ministerul Culturii şi Cultelor are unul dintre cele mai mici bugete din Guvern (953 de milioane de lei, din care mai bine de o treime se duc spre domeniul cultelor). Academia Romånă primeşte şi ea 294 de milioane de lei, iar alte organisme similare (Institutul Cultural Romån, CNA şi Academia Oamenilor de Ştiinţă) au la dispoziţie 65 de milioane de lei. Toate aceste bugete, împreună, nu îl egalează pe acela al SRI.

TRANSPORTURILE

Ministerul care are în grijă autostrăzile, drumurile naţionale, căile ferate, porturile şi aeroporturile va cheltui în 2008 aproape zece miliarde de lei (spre trei miliarde de euro). Peste 80% din sumă provine de la plătitorii de taxe şi impozite şi din credite contractate de la instituţii financiare din străinătate (380,10 lei este contribuţia medie pe cap de locuitor). Alte circa 1,660 miliarde de lei sunt fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană (prin programele ISPA, FEDER sau FC).

Cam 1,25 miliarde de lei vor fi alocate subvenţiei pentru CFR, alte 250 de milioane de lei subvenţionării Metrorex, 804 milioane de lei vor fi plătite ca dobånzi la creditele deja contractate, iar 955 de milioane de lei vor fi utilizate pentru a rambursa unele împrumuturi externe. Aproape 800 de milioane de lei vor fi destinate întreţinerii şi dezvoltării infrastructurii rutiere.

EDUCAŢIA

Învăţămåntul, cercetarea şi activităţile dedicate tinerilor, iată unde se duc o mare parte a taxelor şi impozitelor pe care le plătim. Cu nu mai puţin de 552,35 lei, atåt ar trebui să contribuie, în 2008, fiecare romån la bugetul Ministerului Educaţiei. Deşi beneficiază de cele mai multe fonduri (peste patru miliarde de euro), instituţia nu alocă salariilor decåt 12% din acestea.

SERVICIILE SECRETE

SRI are prevăzut pentru acest an un buget mai mare decåt al ministerelor Culturii, de Externe, Comunicaţiilor sau IMM-urilor. Cele 1,344 miliarde de lei (aproape 400 de milioane de euro) pe care le va cheltui serviciul în 2008 echivalează cu 62,20 de lei pentru fiecare cetăţean al Romåniei. Cam 10% din această sumă este destinată plăţii pensiilor fostelor cadre ale instituţiei.

Şi situaţia financiară a SIE este suficient de confortabilă – 215 milioane de lei de consumat în perioada ianuarie-decembrie 2008. Generozitatea bugetară vizavi de serviciile de informaţii este uşor de criticat, în condiţiile în care rezultatele concrete ale celor două instituţii sunt greu, dacă nu imposibil de apreciat şi cuantificat.

PROTECŢIA SOCIALA

Două treimi din bugetul de circa patru miliarde de euro al Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse (reprezentånd cea mai mare contribuţie din acest an, 616,80 de lei pe cap de romån) vor merge către acţiuni de asistenţă socială: 350 de milioane de euro pentru persoanele cu handicap, 1,75 miliarde de euro către sistemul de pensii, 150 de milioane de euro pentru ajutorul de încălzire, 1,3 miliarde de euro pentru ajutoare sociale.

PREŞEDINŢIA

Administraţia Prezidenţială este, cu o cheltuială anuală de 1,25 lei pe cap de locuitor, una dintre cele mai cuminţi instituţii publice centrale în ceea ce priveşte comportamentul financiar. Mai mult de 40% din bugetul de 29 de milioane de lei (adică 12,6 milioane de lei) reprezintă cheltuieli de personal. Întreţinerea Palatului Cotroceni va ajunge, în 2008, la un milion şi jumătate de lei (circa 125.000 de lei pe lună, de cåteva sute de ori mai mult decåt pentru un apartament).

1,34 milioane de lei vor fi cheltuite în acest an pe iluminat şi încălzire, iar 200.000 de lei vor costa apa, canalizarea şi salubritatea. Instituţia prezidenţială va cumpăra, de asemenea, carburanţi, lubrifianţi şi piese de schimb pentru autoturisme, în valoare de 720.000 de lei, iar facturile de telefonie, internet şi curierat vor atinge 532.000 de lei. În ceea ce priveşte deplasările preşedintelui şi ale subalternilor săi, acestea vor reprezenta 2,1 milioane de lei.

PALATUL VICTORIA

Cancelaria Primului Ministru are la dispoziţie cam 490 de milioane de lei pentru acest an (adică de circa 16 ori mai mult decåt Preşedinţia). 412 milioane provin din fonduri publice, restul fiind din surse proprii. Destinaţia banilor: 52 de milioane de lei pentru campanii de imagine în străinătate, 54 de milioane de lei pentru Comitetul Olimpic şi Sportiv Romån, 70 de milioane de lei pentru „finanţarea programelor sportive realizate de structurile sportive de drept privat“.

La råndul său, Secretariatul General al Guvernului are un buget de 426 de milioane de lei (344 de milioane de la bugetul de stat, 78 de milioane de lei din fonduri externe nerambursabile, în marea majoritate obţinute prin programe de finanţare ale Uniunii Europene, şi trei milioane de lei din venituri proprii). SGG finanţează, printre altele, Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale (4,6 milioane de lei) şi Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (8,2 milioane de lei).

TVR

În 2007, TVR a avut venituri de 522 de milioane de lei, însă a terminat anul cu un deficit de 29 de milioane de lei (circa opt milioane de euro). Deşi a încasat circa 292 de milioane de lei din taxa TV şi circa 73 de milioane de lei din publicitate, plus alte cam 150 de milioane de la bugetul de stat, televiziunea publică nu a reuşit să obţină profit. Anul acesta, TVR va primi 215 milioane de lei de la stat (9,95 lei pe cap de romån) şi se estimează că va încasa din taxă şi din reclame cel puţin 400 de milioane de lei.

JUSTIŢIA

Ministerul Justiţiei va avea în 2008 un buget de 1,658 miliarde de lei (spre jumătate de miliard de euro). Peste 96% din aceşti bani vor veni de la bugetul de stat sau din credite externe, reprezentånd o contribuţie de 73,90 lei pe cap de locuitor, iar aproape jumătate din ei va fi destinată achitării salariilor judecătorilor şi grefierilor.

Separat, Ministerul Public va avea şi el 511 milioane de lei (sau circa 150 de milioane de euro) drept buget, 80% din fonduri fiind alocate cheltuielilor de personal (cu alte cuvinte, salariilor procurorilor).