În afară de bani, Europa are şi o problemă de credibilitate, după bâjbâielile din ultimele luni, iar pentru asta, spun analiştii Bloomberg, ar fi nevoie de trei lucruri. Mai întâi, trebuie să spună răspicat că este o iluzie să credem că anumite guverne din zona euro îşi pot plăti singure datoriile, iar aici vorbim de Grecia. Apoi, trebuie să facă un calcul realist despre cât vor pierde băncile europene dacă ţările cu datorii intră în incapacitate de plată. Şi, nu în ultimul rând, trebuie să ofere garanţii suficient de mari încât să convingă pieţele că aceste pierderi vor fi finale.
Orice altceva nu va funcţiona. Încercările repetate de evita defaultul Greciei nu au rezolvat deloc problemele, ba dimpotrivă le-au acutizat, riscând o contagiune în alte ţări precum Spania, Italia sau Franţa, ţări care fără problema greacă, ar fi putut supravieţui lejer cu datoriile pe care le au.
Apoi, se pune întrebarea care sunt ţările cele mai afectate în acest moment. În primul rând, Grecia, care la actualul nivel al ratelor dobânzilor şi cu estimările de creştere economică existente, are nevoie să impună măsuri de austeritate severe pentru a supravieţui. Astfel, ca să poată menţine sub control datoriile, Grecia trebuie să obţină un surplus bugetar de mai mult de 5% pe termen indefinit, au calculat cei de la Bloomberg. Imediat după Grecia urmează Portugalia, care nu poate plăti actualele dobânzi şi care are nevoie de o vreme îndelungată pentru a-şi reduce datoria şi a reda încredere investitorilor.
Vestea bună este că doar Grecia şi Portugalia au probleme grave. Irlanda, Italia, Spania, Belgia sau Franţa, îşi pot plăti datoriile dacă obţin creşteri ale PIB-ului de circa 2%, la actualele dobânzi. Ori, asemenea procente de creştere sunt sub media istorică a respectivelor economii, deci sunt destul de rezonabile.
Şi totuşi, de ce sume ar fi nevoie pentru a se realiza un default controlat al Greciei şi eventual Portugaliei, plus garantarea datoriilor altora şi sprijinirea sistemului bancar european? Fondul European pentru Stabilitate Financiară, Banca Centrală Europeană, cu spijinul tuturor băncilor centrale europene şi al FMI, vor fi nevoite să garanteze noile obligaţiuni emise de Grecia, Portugalia, Irlanda, Spania, Italia, Franţa şi Belgia, pentru cel puţin câţiva ani. Iar aceste ţări au nevoie de 2.500 de miliarde de euro. Adăugând şi o marjă de eroare, în caz că nu merge totul ca la carte, necesarul UE pentru a rezolva problema datoriilor este de 3.000 de miliarde de euro. Şi, încheie Bloomberg, suma ar trebui să fie şi mai mare pentru a sugera puterea covârşitoare a Uniunii. Garanţiile oficiale sunt ca ameninţările nucleare: cu cât sunt mai mari cu atât scade necesitatea de a le folosi.
Nota de plată pentru ieşirea din criză: 3.000 mld. euro. Cine o va plăti?
17 octombrie 2011, 10:53
Ultima modificare în 17 octombrie 2011, 13:53
Europa are nevoie de 3.000 de miliarde de euro, dacă vrea să pună capăt crizei datoriilor, arată calculele realizate de editorii Bloomberg, cifre confirmate şi de analizele FMI. Nu este teorie; fără aceşti bani vine o criză mai cruntă decât cea din 2008-2009.
Etichete: criza economica,
grecia,
Uniunea Europeana
Publicat in categoriile: Știri de ultimă oră
Ne puteți urmări pe Facebook, Telegram sau pe Google News
Publicat in categoriile: Știri de ultimă oră
Ne puteți urmări pe Facebook, Telegram sau pe Google News
Pentru comentarii sau drept la replică, ne puteți contacta pe pagina noastră de Facebook
- Infrastructură ca la nemţi. Ce nu ştiai despre Pasajul Basarab
- Cum poți scăpa de executare mizând pe slăbiciunile băncii
- Cel mai mare parc de distracții din București s-a deschis duminică, după o investiție de 28 mil. euro
- Cum a ajuns casa cu cel mai mare pat din România să fie promovată de New York Times
- Pascariu: „Occidentul va găsi în cele din urmă soluţii prin care să controleze criza”
- Plăţile din fonduri europene în agricultură: 95 euro pe hectar
- Ce legătură este între AFI Palace Cotroceni şi Clock Tower din New York
- Moştenitorul Samsung, invitat la comemorarea lui Steve Jobs
- Violenţa erupe în Roma, pe fondul extinderii mişcării „Occupy Wall Street”
- Care sunt cele mai scumpe clădiri din lume