bugetul la noi cheltuieli.In sud-vestul tarii, apele nu s-au retras inca. Pagubele, estimate initial la 100-120 de milioane de euro, ar putea sa se dovedeasca inca si mai mari dupa ce raurile vor reintra in matca. Dupa un inceput haotic si ineficient, interventia autoritatilor parca a inceput sa se simta. De exemplu, s-au gasit bani (circa 20 de milioane de euro, provenind din fondurile de privatizare) pentru refacerea caselor distruse sau afectate de inundatii. Potrivit ministrului transporturilor, constructiilor si turismului, Gheorghe Dobre, imobilele vor avea doua sau trei camere si vor fi construite din zidarie. „Asa vor oamenii, desi solutiile pe structuri usoare sunt mai ieftine si mai rapid de realizat“, explica el. Alte 60 de milioane de euro, obtinute dintr-un credit de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE), vor fi investite in refacerea infrastructurii din zona. Alte 11 milioane de dolari vor veni printr-un credit obtinut de la Banca Mondiala.Dar cand lucrurile pareau a se mai fi linistit, vremea a lovit din nou. Vantul puternic, ploile torentiale si alunecarile de teren au provocat, in weekend-ul trecut, pagube de cel putin 20 de milioane de euro in 12 judete din sudul, estul si centrul Romaniei. Cele mai mari daune le-a suferit infrastructura: zeci de kilometri de drum au fost distrusi, zeci de poduri si podete, printre care podul de la Buzau de pe DN2, au fost avariate, iar doua cai ferate, din Vaslui si Buzau, au fost si ele afectate. Bilantul provizoriu vorbeste despre cel putin 3.600 de case, institutii publice, sedii de firma sau anexe gospodaresti care au avut de suferit din cauza viiturilor ori a furtunilor. Peste 4.000 de hectare de teren, in mare parte cultivat, au fost acoperite de ape. Nu in ultimul rand, au murit doi oameni si mii de animale domestice. Nu sunt luate in calcul in stabilirea daunelor pagubele indirecte provocate companiilor si persoanelor fizice de blocarea unor drumuri, de izolarea unor intregi localitati sau de intreruperea alimentarii cu energie electrica ori apa potabila.Cele mai mari probleme s-au inregistrat in judetele Dambovita (au fost afectate 2.600 de locuinte, anexe gospodaresti si institutii, peste 600 de hectare de teren si sase poduri si podete), Buzau (mii de persoane izolate, respectiv 223 de gospodarii, 50 de hectare de teren si trei drumuri afectate) si Prahova (unde au avut de suferit peste 2.000 de hectare de teren, mai mult de 100 de gospodarii si cinci kilometri de drum). Insa si in Brasov, Bacau, Constanta, Ialomita, Vrancea, Covasna, Vaslui, Botosani, Dolj si Sibiu s-au raportat pagube mai mult sau mai putin impresionante.Autoritatile ne vor arata acum daca au invatat ceva din lectia Banat si daca pot sa actioneze repede si eficient pentru rezolvarea situatiei. O mare problema va fi, insa, gasirea fondurilor necesare. Cel mai probabil, spun oficialii, sumele, mai ales cele necesare refacerii infrastructurii de transport, vor fi luate de la alte proiecte de gen. Cu alte cuvinte, in loc sa modernizam drumuri, cai ferate ori poduri, vom fi nevoiti sa folosim banii pentru repararea celor distruse de ape.