Delegația FMI se află la București pentru discuții cu Guvernul, însă incertitudinea politică își va pune amprenta asupra negocierilor, cele mai importante decizii urmând a fi, cel mai probabil, amânate. Cea de-a șasea vizită a delegației Fondului Monetar Internațional a fost deja amânată cu o săptămână din cauza situației politice, mai exact a referendumului din 29 iulie. Inițial, delegația condusă de olandezul Erik de Vrijer trebuia să ajungă la București pe 24 iulie, dar a venit doar în ultima zi a lunii trecute. Cel mai probabil, misiunea FMI se va încheia mai curând decât se credea sau va fi doar o vizită de curtoazie, întrucât decizia Curţii Constituţionale blochează timp de mai bine de o lună scena politică din România.
Analiştii chestionaţi de Capital au previziuni sumbre în ceea ce priveşte evoluţia economică a ţării şi prevăd un trai îngreunat pentru români, mai ales pentru cei care au credite contractate în valută. Moneda naţională se va deprecia considerabil în următoarea perioadă, în condiţiile prelungirii incertitudinii politice, la 5-5,5 lei pentru un euro şi la peste 4 lei pentru un dolar american. Şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, crede că perspectivele economiei globale sunt negative, iar „această evoluţie, suprapusă persistenţei tensiunilor politice interne generează ieşiri nete de capital cu impact nefavorabil asupra cursului de schimb“. Şeful băncii centrale spunea, cu puţin înainte de decizia Curţii Constituţionale, că „o clarificare, o detensionare a situaţiei politice interne ne-ar ajuta foarte mult şi ar mări încrederea investitorilor“.
Acum, însă, zarurile sunt aruncate. „Nimănui nu-i convine această prelungire a crizei până la mijlocul lui septembrie. Investitorii deja existenţi probabil că nu vor pleca, însă mi-e greu să cred că vor mai veni unii noi“, ne-a declarat un cunoscut membru al mediului de afaceri de la Bucureşti.  Asta mai ales că tendinţa ultimilor ani a fost de scădere continuă a fluxurilor de capital extern. În primele cinci luni ale lui 2012, acestea au totalizat 465 de milioane de euro, cu 45% mai puţin decât în aceeaşi perioadă a anului precedent. Iar dacă previziunile pesimi­ste privind cursul de schimb se vor concretiza, trebuie să ne aşteptăm la preţuri mai mari în întreaga economie – benzina şi motorina care astăzi costă 5,8-6 lei pe litru ar putea ajunge la 6,3-6,5 lei sau chiar 7 lei/litru. Carburanţii s-au scumpit deja în iulie cu 18 bani, după mai bine de două luni în care preţurile au scăzut.
Ne aşteaptă „scumpiri în lanţ“
Factura de gaze ar putea şi ea creşte cu circa 10%, serviciile de telecomunicaţii ne vor scoate şi ele din buzunar mai mulţi bani,  iar toate produsele importate sau care au în componenţă materii prime sau subansamble importate vor costa semnificativ mai mult, fie că e vorba de alimente, electronice, autovehicule, fie de îmbrăcăminte şi încălţăminte. Cei cu credite în valută sau care au chirii evaluate în valută vor fi şi ei printre victimele scumpirilor. De exemplu, la o rată de 300 de euro se achită acum 1.380 de lei (4,6 lei/euro). Dacă se vor adeveri previziunile analiştilor, rata va fi mai mare cu circa 20%, mai exact 1.650 de lei (la un curs de 5,5 lei/euro).
Iar tot acest val de majorări de preţuri va duce la o creştere rapidă a ratei inflaţiei. Unii experţi cred, însă, că luna august, în care de obicei îşi iau vacanţă şi politicienii, dar şi economia, va acţiona ca un amortizor pentru eventualele efecte negative pe care le-ar putea avea decizia CCR. „În general, acţiunile politice, lupta politică nu îi sperie pe investitori, care nu sunt persoane foarte sensibile şi sunt obişnuiţi cu situaţiile competiţionale şi conflictuale de pe pieţele pe care activează“, crede consultantul financiar Ionel Blănculescu. El spune că, din punctul lui de vedere, în perioada imediat următoare ar trebui să ne îngrijoreze mai degrabă influenţele externe asupra economiei decât cel interne.
Totuşi, analistul Aurelian Dochia susţine că decizia Curţii Constituţionale nu va aduce nimic bun economiei. „Nimic bun pentru economia și-așa șubrezită a României nu va aduce această decizie. Decizia și comunicatul FMI vor veni probabil mult mai târziu, iar acum vom avea doar o vizită de formă a misiunii internaționale“, crede Dochia. Şi Dragoş Cabat, membru în board-ul organizaţiei profesionale CFA România, ne-a explicat că „o poziție coerentă a organismelor internaționale în acest moment ar fi blocarea fondurilor europene pentru România și suspendarea momentană a misiunii FMI până la pronunțarea Curții Constituționale“. Dacă se va ajunge la situaţia de mai sus, România are șanse mari de a rata o creștere economică sustenabilă în acest an. Ultima revizuire a creșterii PIB a fost făcută, înainte de organizarea referendumului, de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) de la 1,2% la 0,8%. Iar la un nivel de creștere mai mic de 1%, economia este în stagnare, ceea ce pune presiune pe bugetul de stat. În ultima scrisoare de intenție a Guvernului, autoritățile române s-au angajat să majoreze prețul energiei electrice cu 5% și să restructureze companiile de stat și să numească manageri privați.

Predictibilitatea eveni­men­telor dintr-o singură zi devine acum incertă. Ce să mai vorbim de planuri de afaceri pe cinci ani sau un an? Oamenii de afaceri nu vor mai putea face predicții nici pentru un semestru. Vlad Muscalu, economist-şef, ING Bank

1,79 miliarde euro este suma pe care trebuie să o rambursăm către FMI în 2012 conform acordului de împrumut din 2009.