La sfarsitul anului trecut, Guvernul a aprobat Ordonanta nr. 36 privind impozitele si taxele locale, prin care au fost actualizate si taxele notariale. Potrivit acesteia, au crescut de circa cinci ori taxele fixe cu valori modice (testamente, procuri, acte parcelare, legalizare traduceri etc). Concret, daca pana acum din circa 200.000 lei cat costa o procura, notarul datora statului 10.000 lei, potrivit Ordonantei nr. 36 notarii va trebui sa vireze bugetelor locale 51.000 lei. Fata de aceasta modificare, notarii au anuntat la un moment dat ca vor creste si ei onorariile de cinci ori, ceea ce ar fi insemnat ca o simpla procura sa ajunga la circa 800.000 lei. Din fericire, lucrurile nu au ajuns pana aici, pretul unui astfel de act, in Bucuresti, fiind cuprins intre 400.000 lei si 250.000 lei, in functie de zona. Ce inseamna asta? Cresterea taxelor catre stat mareste profitul notarilor de la circa 190.000 lei la o procura, la o medie de 225.000 lei. „Masura cresterii taxelor catre buget este fireasca, intrucat nu au mai fost actualizate din 1998. Reactia notarilor nu mi se pare normala, pentru ca intr-adevar au crescut de cinci ori taxele notariale fixe care aveau o valoare modica, cel mai scump costand in noile conditii 257.000 lei. In cazul contractelor de vanzare-cumparare, cresterile sunt cuprinse intre 20 si 80 la suta. Dar, in acest ultim caz, nu uitati ca notarii si-au permis pana acum sa fixeze onorarii egale cu taxele”, precizeaza Viorel Cristea, secretar general in Ministerul Administratiei Publice.Pozitia Uniunii Nationale a Notarilor Publici (UNNP) este explicabila, nimanui nu-i convine sa plateasca mai mult catre stat. Totusi, pretentia de a mari si onorariile de cinci ori este absurda si vine ca urmare a unei pozitii privilegiate in raport cu autoritatile (notarii si-au elaborat singuri legea de functionare, decid numarul si conditiile de accedere in aceasta meserie, iar numarul mic permite o organizare riguroasa in UNNP).
Analizand statistica cu numarul actelor notariale incheiate in ultimii sase ani, se observa o fluctuatie minima, media situandu-se in jurul a cinci milioane. In aceste, conditii interesul de a se imparti aceasta piata fixa la cat mai putine persoane este de inteles.
Anul 1995 a insemnat reforma sistemului notariatelor, acestea iesind din subordinea primariilor. In acel moment existau 446 de notari. De atunci numarul a crescut cu o medie de 100 de notari anual. Chiar si in aceste conditii, in Romania sunt putini notari. Spre exemplu, in Italia exista un notar la 6.000 de locuitori, in timp ce la noi un notar deserveste, in medie, 20.000 de persoane.
Pentru a ajunge notar, parcursul este teoretic simplu. Esti licentiat in drept, treci examenul de stagiatura, lucrezi doi ani intr-un cabinet ca stagiar si, ultimul pas, sustii examenul de definitivat. Simplu pe hartie, dar complicat in fapt. Un prim hop este acceptarea ca stagiar intr-un cabinet notarial. Au fost aduse acuze (neprobate de nimeni) cum ca notarii solicita pentru acest accept sume impresionante, in Bucuresti vehiculandu-se 20.000 de dolari. Dupa stagiu urmeaza examenul de definitivat, cand sunt scoase la concurs posturile libere. Unde intervin notarii in acest traseu: acceptarea la stagiu depinde de notar, numarul de posturi scoase la concurs este propus de UNNP si doar aprobat de ministrul justitiei, tot UNNP organizeaza si concursul, din comisie facand parte, conform legii notarilor, numai un reprezentant al Ministerului Justitiei. „Numarul de posturi scoase la concurs rezulta in urma unui studiu privind populatia, puterea economica, incasarile anterioare. Pe baza acestuia vedem daca mai au loc alti notari”, spune Alexandru sinc, purtator de cuvant al UNNP. Ca ideea de concurenta nu are de-a face cu activitatea notarilor reiese din conditia pusa de UNNP, care interzice infiintarea de cabinete notariale mai aproape de 50 de metri unul de altul.
Potrivit lui Alexandru sinc, sistemul trebuie sa fie perfect controlat, pentru ca notarul nu trebuie sa moara de foame, cu alte cuvinte, o data ajuns notar, bunastarea este asigurata. Un alt argument in opinia acestuia il reprezinta riscul de mal praxis. „Inca de la infiintare, UNNP a organizat o casa de asigurari a notarilor, o casa de asigurari pentru riscuri profesionale. Fiecare notar plateste anual o taxa minima de 10 milioane de lei. In aceste conditii, daca intra orice persoana slab pregatita si va fi pusa sa plateasca daune, va plati din contributia fiecarui membru, ceea ce nu este convenabil”. Explicatia nu este de natura sa justifice actualul sistem, intrucat sunt organizate concursuri pentru selectarea unui numar limitat de persoane si nu avem de-a face cu examene pentru verificarea cunostintelor. Aceasta casa de asigurari aduce in prim-plan fondurile impresionante vehiculate de UNNP. Cum, potrivit lui Alexandru sinc, pana acum respectiva casa de asigurari nu a fost pusa sa plateasca nici o despagubire sumele acumulate se ridica la cel putin 65 miliarde de lei, fara a lua in calcul profitul eventualelor plasamente. Pe langa acest fond fiecare notar mai cotizeaza cu cinci la suta din valoarea onorariilor direct la UNNP. Aceasta inseamna ca numai anul trecut in contul acestei cotizatii s-au strans cel putin 125 miliarde de lei. „Din cotizatie se editeaza publicatii, se organizeaza seminarii, concursuri. Totodata acordam burse si sponsorizari”, ne spune Alexandru sinc.
Venitul mediu brut al unui notar public
A fost luat in calcul totalul taxelor de timbru notarial virate catre buget. Am folosit aceste date intrucat onorariile notarilor variaza in functie de zona in care se afla. Valorile sunt relevante, intrucat pentru actele mai ieftine onorariile sunt de cateva ori mai mari decat taxele, iar in cazul celor scumpe, de obicei, nici un notar nu percepe un onorariu mai mic decat valoarea taxelor. In aceste conditii, veniturile notarilor pot depasi valoarea taxelor virate la buget, ceea ce inseamna ca graficul prezinta venitul minim mediu al unui notar.
