În România, ambalajele cu garanție nu sunt doar reciclabile importante pentru producătorii de băuturi, ci și o sursă de venituri semnificative pentru colectorii de ambalaje. Această categorie emergentă de „zilieri” ajută la creșterea ratei de reciclare din țară. Cât pot colectorii să câștige din reciclare?
Ambalajele cu garanție au devenit o sursă semnificativă de venit pentru mulți români, oferind nu doar oportunități financiare, ci și contribuind la protecția mediului. Pe fondul acestei realități, însă, „job-ul” de colector va fi cu siguranță amenințat de creșterea numărului de aparate de reciclare.
Colectorii de ambalaje și creșterea interesului pentru reciclare
Ambalajele nu sunt doar reciclabile cu valoare pentru producătorii de băuturi, ci au devenit un mijloc esențial de supraviețuire pentru unele persoane, în contextul unei țări cu un risc mare de sărăcie și excluziune socială.
Colectorii informali, oamenii pe care îi putem vedea adesea pe străzi în căutare de sticle, PET-uri sau doze, își îndeplinesc rolul de protectori de mediu, chiar dacă intenția lor este alta. Deși garanția de 50 de bani per ambalaj reprezintă o sursă de venit importantă pentru ei, aceștia ajută cu adevărat la protejarea mediului. Și nu doar. Colectorii sunt cei care adună ambalajele din spațiul public, oferindu-ne un oraș mai curat, scrie panorama.ro.
Cu toate că aceste persoane ne pot deranja când îi vedem cu sacii pe stradă sau îi regăsim la aparatele de reciclat, realitatea arată că ei contribuie semnificativ la îmbunătățirea ratei de reciclare din România. Totuși, viitorul acestora este incert, deoarece numărul automatelor de reciclat este în creștere.
Provocările sistemului Garanție-Returnare
Colectarea ambalajelor cu garanție are implicații importante pentru mediu. Statisticile arată că, din noiembrie 2023, românii au colectat 2 miliarde de recipiente prin RVM-uri. Această realizare evidențiază impactul pozitiv pe care colectorii informali și sistemul SGR îl au asupra reciclării și protecției mediului.
RetuRO preconizează că extinderea numărului de puncte de colectare și dotarea acestora cu echipamente moderne vor facilita procesul de returnare a ambalajelor, transformându-l într-unul mai rapid și mai accesibil pentru consumatori. Odată cu creșterea numărului de RVM-uri, experiența utilizatorilor va fi considerabil îmbunătățită, stimulând românii să recicleze mai mult. Aceasta va conduce la o reducere semnificativă a ambalajelor aruncate la gunoi.
Fechet mai susține că numărul persoanelor care depind de sistemul de gestionare a deșeurilor (SGR) va scădea pe măsură ce rețeaua de RVM-uri se va extinde. Această schimbare se așteaptă până la finalul anului, estimându-se o creștere de 30% a aparatelor de reciclat. Ministrul Mediului a subliniat că tot mai mulți comercianți vor instala automate bulk în magazinele lor. Aceste aparate RVM au capacitatea de a prelua simultan până la 100 de ambalaje. De asemenea, ele funcționează într-un flux continuu, ceea ce le face foarte eficiente. Această inițiativă ar putea îmbunătăți semnificativ procesul de reciclare în întreaga țară.
Ministrul Fechet estimează că, odată ce sistemul va atinge o rată de returnare de peste 90%, colectorii informali nu vor mai exista, deoarece nu vor mai găsi nimic în coșurile de gunoi.
Realitățile și provocările colectorilor de ambalaje
Pentru mulți, reciclarea devine o modalitate de a suplimenta veniturile. Cosmin, un tânăr de 37 de ani, își găsește ambalajele pe care le adună de la vecini și prieteni. El afirmă că, dacă s-ar ocupa doar de colectarea ambalajelor, ar putea câștiga chiar și 500 de lei la fiecare câteva zile.
„Seara, după muncă, ne strângem 8-10 inși să bem un șpriț, o bere. Când terminăm treaba, vecinii și prietenii mei îmi lasă mie sticlele, iar eu le pun în saci și vin la reciclat. Cel mai mult am făcut 270 de lei într-o săptămână. Dacă m-aș ocupa numai cu asta, aș face sigur 500 de lei la 3-4 zile”, spune el.
Nea Dorel, un om de serviciu, povestește cum strânge ambalaje de la locatarii unui bloc, adăugând astfel la venitul său lunar.
„Am șapte-opt cazane de gunoi pe zi. E muncă multă, dar aia e, nu mă duc să fur, că nu vreau să fac pușcărie. Mai bine muncesc și fac și eu un ban în plus. Am vreo 2.000 de lei salariu de la bloc. De când a apărut programul, adun și ambalaje. Și mai fac măcar 50 de lei pe zi. Pe lună, poți să iei și 3.000 de lei, dar sigur se poate face și mai mult. Eu dacă aș trage mai tare, aș câștiga mai bine ca un director”, explică nea Dorel.
Nea Gică este angajat al unei firme de reciclare din programul SGR, unde este angajat cu normă întreagă. El notează că există persoane care strâng sticle și doze din gunoaie sau cumpără ambalaje de la restaurante.
„Vin foarte mulți cu mașini de Giurgiu și de Ialomița pline cu ambalaje. Am avut o dubă de Giurgiu care a venit cu 30 de saci și a luat 800 de lei. A stat trei ore aici și a blocat automatul, a făcut coadă în spatele lui”, povestește nea Gică.
Cât câștigă un colector de ambalaje și care e rata de reciclare
Indiferent de poveștile de viață ale fiecărei persoane, reciclarea a devenit extrem de profitabilă în ultimele luni. Mulți oameni depind acum exclusiv de programul SGR pentru a-și asigura venitul lunar. Aceștia vin din diverse medii, de la oameni săraci la lucrători în salubritate. Reciclarea a devenit o adevărată meserie pentru cei care și-au dat seama de oportunitățile financiare pe care le oferă. Potrivit estimărilor, aproximativ 6.000 de persoane profită de pe urma acestui program, dar sursa acestor estimări rămâne neclară.
Aceste persoane, cu diverse ocupații, își găsesc în reciclare o sursă de venit suplimentar, adesea considerată o activitate cu normă întreagă. Colectorii informali de deșeuri pot câștiga între 3.000 și 5.000 de lei lunar, conform lui Raul Pop de la Ecoteca.
Din noiembrie 2023, când a fost lansat sistemul de garanție-returnare (SGR), românii au colectat aproximativ 2 miliarde de recipiente prin intermediul RVM-urilor din întreaga țară, conform datelor furnizate de RetuRO. Această realizare semnificativă se datorează și eforturilor considerabile ale colectorilor informali. Înainte de implementarea SGR, România avea o rată de colectare separată a deșeurilor de doar 13%, una dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, conform surselor RetuRO.