Şantierul pentru autostrada Arad – Timişoara a fost deschis în iulie 2009. În vara lui 2010, proiectul era finalizat doar pe o treime. Apoi s-au sistat lucrările, care au fost redemarate, în forţă, sub ameninţarea rezilierii, în ianuarie 2011. Puțini știu că autostrada a fost pusă pe hartă în 1977, în vremea când Ceaușescu făcea celebrul plan care viza nu mai puțin de 3.200 de km de autostradă.
Astfel, în 1977, specialiștii de la IPTANA au întocmit studiul de amplasament pentru Autostrada Nord-sud (TEM) pe traseul care parte din Coridorul IV: Beba Veghe – Nădlac – Timișoara – Drobeta Turnu Severin – Craiova – București – Fetești – Constanța. Lungimea totală a acestei autostrăzi era 820 de km.
După cum se vede, față de proiectul din zilele noastre, Ceaușescu voia ca autostrada să treacă direct de la Timișoara la Nădlac, fără să includă și Aradul.
Conform raportului IPTANA, studiul a vizat, printre altele stabilirea traficului intern pe drumurile situate pe direcția autostrăzii., precum și a stabilirii traficului de perspectivă pe autostradă. Mai mult, s-au determinat termenele „la care este necesară darea în folosință” și s-au analizat „economiile anuale provenite din utilizarea autostrăzii”.
Iliescu, mai tare ca „Nea Nicu”: Ne-a lăsat să visăm la aproape 4.000 de km de autostradă IPTANA a realizat în 1998 un proiectat autostrada care pleca de Nădlac, trecerea prin Timișoara, Ligoj și Deva, a cărei hartă este cea de mai jos.
Planul lui Ceaușescu nu era să dea banii pe autostrăzi pe care să nu circule nimeni
Rețeaua de autostrăzi „urma să se execute pe măsura necesităților reieșite din studiile de trafic aduse la zi pe baza recensămintelor ce urmau să se efectueze la fiecare 5 ani”, se arată în raportul Iptana. Mai precis, Ceaușescu nu voia să dea bani pentru autostrăzi inutile și avea în permanență de studii care să arate necesitatea unui tronson sau altul.
Altfel spus, Ceaușescu făcea un recensământ și în urma lui stabilea care este prioritatea pentru construcția de autostrăzi. Apoi, după 5 ani, făcea un alt recensământ și stabilea dacă și unde să mai construiască.
De exemplu, în 1968 a fost realizat un studiu pentru realizarea de autostrăzi, studiu care „s-a bazat pe datele recensămintelor de circulație efectuate în 1965 și 1967-1968 pe rețeaua drumurilor naționale. Pe baza datelor obținute din aceste recensăminte a fost estimată evoluția traficului de perspectivă până în anul 1990 pe întreaga rețea de drumuri naționale”, se arată în raport.