Intervenții pe piața valutară, care au ajuns la 1 miliard de dolari pe zi, conform unor estimări, au încercat să ofere susţinere lirei turcești, care ieri s-a prăbuşit, într-o singură zi, cu 1,6%, intrând într-o nouă perioadă de instabilitate.

Atenția tuturor analiștilor este acum concentrată pe faptul că rezervele valutare reale ale țării au fost epuizate, chiar dacă banca centrală lasă impresia că mai deţine unele rezerve. Şi asta pentru că în ultima perioadă, băncile comerciale ale țării, în principal cele de stat, s-au mobilizat pentru a susţine moneda națională, vânzând dolari pe piață, din depozitele pe care le deţin.

În același timp, pentru a fi legale, au încheiat cu banca centrală acorduri de schimb (swap) în dolari, ceea ce înseamnă că banca centrală oferă garanții băncilor comerciale cu dolari pe care nu îi are. În acest mod epuizarea rezervelor nu mai este vizibilă, iar banca centrală se prezintă ca şi cum ar avea rezerve, titrează newmoney.gr.

Desigur, situația este cunoscută analiștilor străini, iar majoritatea rapoartelor elaborate de companiile străine vorbesc despre epuizarea rezervelor, ceea ce întărește estimările cu privire la o devalorizare şi mai mare şi crește presiunea asupra monedei.

Până săptămâna trecută, banca centrală reușise să mențină cursul valutar la nivelul de 6,85 lire sterline pentru un dolar, însă începând de luni seara moneda „a plonjat”, ajungând marţi, la 6,97.

Se estimează că în lunile următoare Turcia va trebui să refinanțeze obligaţii de plată în valută în valoare de 130 de miliarde de dolari, dar Erdogan nu a reuşit să încheie acorduri cu Rezerva Federală SUA (FED) pentru un swap în valută. Un acord încheiat cu Qatarul pentru un swap de 5 miliarde de dolari este, evident, insuficient și din acest motiv mulți analiști prevăd o devalorizare suplimentară a lirei, chiar şi cu până la 30%.

Abandonarea lirei se datorează politicii economice a lui Erdogan, care „întreţine” activitatea economică, presând pentru a menţine scăzute ratele dobânzilor cu scopul de a crește împrumuturile, însă acest lucru ridică inflația peste ratele dobânzilor. Astfel, ratele reale ale dobânzii sunt negative, ceea ce îi ţine pe investitori și deponenți departe de liră, determinându-i să se orienteze spre dolar.