Statele Unite s-au opus prin veto luni la ONU unei rezoluții privind soarta jihadiștilor străini. Redactat de Indonezia, membru nepermanent al Consiliului de Securitate, textul a adunat 14 voturi pentru, doar Statele Unite votând împotrivă, este scris pe letemps.ch

Pe acest subiect al luptei contra terorismului, care întrunea până acum consensul occidentalilor în instanțele internaționale, decizia Statelor Unite de a-și folosi vetoul este spectaculoasă și pare să arate o iritare tot mai mare a Washingtonului față de europeni.

„Veto-ul a devenit foarte ieftin”, deplânge un diplomat sub acoperirea anonimatului, apreciind „foarte dăunătoare” poziția adoptată de Washington în relațiile transatlantice.

„O farsă atât de cinică și voit inconștiență”

Trebuind să întărească acțiunea internațională contra terorismului, rezoluția indoneziană „era mai rea decât lipsa unei rezoluții”, a tranșat în explicația sa pentru vot ambasadoarea americană la ONU, Kelly Craft.

Fără o referire la „primul pas crucial” care este „repatrierea în țara lor de origine sau de naționalitate” a combatanților străini, această rezoluție „eșuează” în a întări lupta contra terorismului, a insistat ea, și în consecință, Statele Unite refuză să participe „la o farsă atât de cinică și voit inconștientă”.

În afara semnalului negativ dat europenilor, vetoul american reprezintă o înfrângere severă pentru Indonezia, care a făcut din acest text una din prioritățile președinției sale în august la Consiliul de Securitate.

Într-o conferință de presă, ambasadorul indonezian la ONU, Dian Triansyah Djani, a regretat neadoptarea acestei „rezoluții importante” care ar fi făcut din planetă „o lume mai sigură pentru noi toți” și care a primit un „sprijin majoritar al membrilor” Consiliului. Indonezia a căutat un consens păstrând în minte „viziunea mai mare că noi ar trebui să fim uniți în lupta contra terorismuluiu”, a declarat el.

Obiectivul de a limita recidiva

Proiectul de rezoluție indonezian îi încuraja pe membrii ONU să-i reintegreze în societățile lor pe foștii combatanți străini, dintre care mai multe mii sunt deținuți în Siria și Irak, după ispășirea eventualelor pedepse cu închisoarea și să dea un ajutor deosebit femeilor și copiilor.

Textul susține că încurajarea pentru reinserarea deținuților în societăți urmărește să limiteze recidiva. Are drept obiectiv și să îndemne statele membre să-și împărtășească experiența de aplicare a pedepselor și de reinserare a persoanelor condamnate pentru acte teroriste și măsurile ce trebuie luate pentru a reintegra indivizii în societate, preciza rezoluția.

Washingtonul, care a fost susținut la negocieri de Moscova pentru a include termenul de „repatriere” în text, susține de multă vreme necesitatea de a-i reprimi în țările lor de origine pe combatanții străini jihadiști deținuți în Siria și în Irak. Europenii, dar și țările arabe, sunt împotriva acestei politici, preferând să fie judecați și să-și ispășească pedepsele în țările în care au comis crimele. În Europa, mai multe țări ca Franța sau Belgia au adoptat o politică „caz cu caz” pentru a repatria copii (chiar și pe mame) ai jihadiștilor deținuți în Orientul Mijlociu.

La ONU, august a fost deosebit de dificil pentru relațiile americano-europene. Mai devreme în cursul lunii, europenii au respins sec la ONU un proiect de rezoluție american destinat să prelungească un embargou pe arme impus Iranului, apoi o tentativă americană de a restabili sancțiuni internaționale contra Teheranului.