Noua funcție a lui Klaus Iohannis
În ultimele zile, s-a intensificat discuția despre posibilitatea ca actualul președinte Klaus Iohannis să candideze pe lista liberalilor pentru Senat, fără a demisiona de la Cotroceni, scrie evz.ro.
Această ipoteză aduce în prim-plan un scenariu politic destul de neobișnuit, având în vedere că, până în prezent, fostul președinte Ion Iliescu și fostul președinte Traian Băsescu au devenit senatori doar după încheierea mandatului prezidențial.
Ce spune legea din România?
În prezent, Legea pentru alegerea președintelui nr. 370/2004 stipulează că numai candidații care sunt membri ai unui partid pot fi înscriși pe listele acestuia.
Klaus Iohannis, având statutul de președinte apolitic, nu este membru al PNL și, conform legislației actuale, nu ar putea candida pe lista acestui partid fără a deveni mai întâi membru al său.
Constituția României, la Articolul 84, precizează că, în timpul mandatului, Președintele României nu poate fi membru al unui partid și nu poate îndeplini nici o altă funcție publică sau privată, ceea ce limitează și mai mult posibilitatea ca Iohannis să se angajeze într-o campanie electorală pentru Senat în perioada mandatului său prezidențial.
Iohannis s-ar putea lua după modelul lui Iliescu
Un caz similar a fost cel al fostului președinte Ion Iliescu. Acesta, în anul 2004, a reușit să devină senator în ciuda impedimentelor legale.
Atunci, PSD a modificat legea pentru a permite președintelui să candideze ca independent pe listele unui partid în ultimele trei luni de mandat.
Modificarea a fost realizată pentru a îndeplini cerințele specifice ale situației politice din acel moment. Ea a permis ca Iliescu să își mențină influența în arena politică chiar și după terminarea mandatului său prezidențial.
PNL are nevoie de voturile PSD și UDMR
Având în vedere configurația actuală a Parlamentului, este evident că PNL ar avea nevoie de voturile PSD și UDMR pentru a modifica legislația astfel încât Klaus Iohannis să poată candida.
Astfel, sunt posibile negocieri subterane între PNL, PSD și UDMR pentru a facilita acest demers legislativ.
Totuși, este incert dacă Marcel Ciolacu și Kelemen Hunor vor accepta o astfel de modificare. Poziția lor va depinde, în mare măsură, de analiza electorală și de beneficiile politice anticipate.
Este posibil ca Marcel Ciolacu să fie reticent în a sprijini modificarea legii. El ar vedea-o ca o oportunitate de a folosi candidatul Iohannis ca subiect de campanie electorală, în detrimentul PNL. Dacă Klaus Iohannis ar decide să părăsească rezervele impuse și să atace direct PSD, acest lucru ar putea complica și mai mult situația politică.
