Noua lege a apărării naționale. Ce schimbări ar putea aduce războiul în România
Noua lege a apărării naționale se află în prezent în faza de dezbatere publică. Ea impune responsabilități semnificative atât pentru cetățeni, cât și pentru economia națională.
Spre exemplu, în situația unui conflict armat, companiile nu vor mai putea transfera operațiunile în altă țară. În plus, bunurile fabricate local ar putea fi confiscate de către stat în cazul în care sunt legate de resursele necesare pentru apărare.
Propunerea ministerului Apărării constituie baza legală pentru toate potențialele operațiuni ale României. Totodată, noua lege numește și instituțiile responsabile de apărarea națională, descriindu-le îndatoririle.
„Toate aceste elemente vin și complinesc necesitatea unui cadru de bază, aș spune eu într-o lege conservatoare și nu foarte curajoasă, tocmai pentru că suntem într-o perioadă electorală, dar în același timp suntem cu un război dincolo de frontieră, și atunci trebuie să ne adaptăm la existența unui război pe scară largă de mare intensitate”, explică Iulian Chifu, analist.
Analiștii atrag atenția asupra discuțiilor non-politice legate de posibila reintroducere a serviciului militar obligatoriu. Reprezentanții oficiali ai NATO și comandanții armatei române au exprimat opinia că este necesar ca tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani să efectueze serviciul militar. Cu toate acestea, politicienii resping ideea reintroducerii serviciului militar obligatoriu.
Referitor la populația civilă, noul proiect de lege privind apărarea prevede că în situația unui conflict, toți oamenii capabili de muncă, cetățeni români, ar putea fi solicitați să participe la servicii de interes public. Această muncă ar urma să fie efectuată fără a beneficia de compensație financiară.
Companiile, obligate să participe la efortul de război
În privința întreprinderilor, propunerea Ministerului Apărării Naționale stabilește că în cazul unui asediu asupra României, companiilor de toate tipurile li se va interzice să își transfere bunurile sau serviciile din România în alte state.
În plus, prin intermediul unei hotărâri de Guvern, Consiliul Suprem de Apărare a Țării va avea autoritatea de a implica în activități militare toate companiile care sunt legate de resursele pentru apărare.
Mai mult, toate întreprinderile din România, indiferent de sectorul în care activează, vor fi obligate să furnizeze sau să presteze servicii conform cerințelor statului, în conformitate cu termenii impuși.
Totodată, în situații de urgență, întreprinderile vor fi obligate să pună la dispoziția statului bunuri sau servicii, în conformitate cu cerințele impuse.
„În caz de război, orice unitate economică care poate să participe la efortul de război va participa. Va fi obligată să participe, nu vor avea voie să își relocheze producția, nu contează care e. Dacă acea fabrică e cu acționariat de stat sau privat, nu contează acest lucru”, a transmis deputatul Nicu Fălcoi, membru în Comisia de Apărare, pentru ProTV.
Conform proiectului de lege propus, companiile care nu respectă prevederile vor putea fi pasibile de amenzi. Ele vor fi cuprinse între 10.000 și 50.000 de lei.
Actuala lege privind apărarea națională a fost redactată în 1994. Ea a fost subiectul unor cereri de revizuire repetate din partea oficialilor NATO. Unul dintre aspectele problematice este incapacitatea forțelor militare românești de a intercepta dronele rusești care pătrund pe teritoriul țării.
