Noua lege a pensiilor, adoptată joi de Guvern, reprezintă o etapă importantă în reforma sistemului de pensii, dar ridică anumite semne de întrebare privind sursele de finanțare și impactul bugetar. Cum arată noua lege a pensiilor?
Noua lege a pensiilor a fost adoptată joi după șapte ore de discuții și contre în Coaliția de guvernare, cu un accent deosebit pus pe impactul bugetar. În timp ce premierul Marcel Ciolacu declara după adoptare că nu există „nu vreau” sau „nu pot” atunci când vine vorba de pensionari, liderul PNL, Nicolae Ciucă, arată că trebuie neapărat identificate sursele de finanțare.
Ce prevede noua lege a pensiilor?
Noua lege a pensiilor vine cu o recalculare a pensiile pentru 4,7 milioane de pensionari. Printre cele mai notabile schimbări se numără majorarea punctului de pensie cu 13,8% din ianuarie 2024 și o creștere ulterioară în septembrie 2024, după recalcularea conform noii formule.
De asemenea, legea prevede dreptul la pensie după minim 15 ani de contribuții și egalizarea treptată a vârstei de pensionare pentru femei și bărbați la 65 de ani până în 2035.
În lege mai este prevăzut că, în cazul femeilor, concediul pentru creșterea copilului este considerat perioadă contributivă. În acest context, vârsta de pensionare se reduce cu 6 luni pentru fiecare copil, până la cel mult 3 ani și 6 luni.
În plus, se vor acorda puncte suplimentare pentru perioadele de cotizare mai mari de 25 de ani. Formula este următoarea: +0,5 puncte/an pentru intervalul 26 – 30 de ani; +0,75 puncte/an pentru intervalul 31 – 35 de ani; +1 punct/an începând de la 36 de ani.
Nu în ultimul rând, sporurile nepermanente pentru care s-au plătit contribuții se iau în calcul la stabilirea pensiei: acord global, al 13-lea salariu, plata cu ora, premii, prime etc.
Documentul complet îl puteți citi mai jos.
Problema impactului bugetar și surselor de finanțare
În contextul adoptării legii, președintele PNL, Nicolae Ciucă, a afirmat, vineri, că este „absolut necesar” ca la nivelul Guvernului să se identifice sursele de finanțare.
„Ținând cont de impact, este absolut necesar ca la nivelul Guvernului să se identifice sursele de finanțare pentru ca, în anul 2024, pentru creșterea cu rata inflației, să asigurăm o anvelopă de aproximativ 15 miliarde de lei, iar de la 1 septembrie, valoarea necesară este de aproximativ 10 miliarde.
În total, în anul 2024, avem nevoie de 25 de miliarde, iar pentru anul 2025, din calculele efectuate la Ministerul Muncii, avem nevoie de 33 de miliarde. Toate aceste sume trebuie colectate la buget”, a arătat fostul premier.
Potrivit ministrului Muncii, Simona Bucura Oprescu, anul 2024 va fi primul în care un Guvern va acorda două creșteri ale pensiilor. Una cu rata inflației plus 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut, iar cealaltă prin recalculare.
Ea a afirmat joi că impactul suplimentar față de majorarea care era în legea actuală, cu recalcularea din septembrie până în decembrie 2024, se ridică la 10 miliarde de lei.
De asemenea, potrivit FMI, cheltuielile rezultate din aplicarea noii Legi a pensiilor se ridică la aproximativ 0,5% din PIB în 2024, și adițional 1% din PIB începând cu 2025.