La ministerul Muncii se lucrează de zor la noua lege a salarizării în sistemul bugetar. Experții de la ministerul Muncii împreună cu cei de la Banca Mondială au venit cu o ierarhizare a posturilor, care depinde de munca prestată, studii și experiență.
Noua lege a salarizării în sistemul public
Potrivit noului sistem, funcțiile din sectorul public vor fi ierarhizate pe o scară de la 1 la 12. Această ierarhizare va juca un rol crucial în determinarea salariilor funcționarilor publici, transmite stirileprotv.ro.
Cel mai înalt coeficient de ierarhizare, adică gradul 12, se preconizează a fi alocat președintelui României. Cu toate acestea, formula exactă de calcul nu a fost încă stabilită. Experții iau în considerare mai multe opțiuni, inclusiv raportarea la salariul minim pe economie sau introducerea unui nou indice de referință.
Potrivit noii legi a salarizării, diverse funcții cu responsabilități și niveluri de experiență similare vor fi plasate la același nivel în ierarhie. De exemplu, poziții precum manager de spital, președinte de secție la instanțe sau secretar general al unei primării ar putea împărți același grad, și anume gradul 10.
În categoria funcțiilor similare, dar plasate la nivelul 9 din ierarhie, se regăsesc profesii cum ar fi judecător, decan, medic, profesor universitar, programator IT sau director financiar/contabil într-un spital.
Profesorii se regăsesc la gradul 7 potrivit noului sistem
Ierarhia continuă, cuprinzând funcții precum farmacist, șef de birou vamal, inginer-șef de cadastru sau director de departament într-un minister la nivelul 8. În ierarhie, la gradul 7, se regăsesc poziții precum profesor, expert criminalist, consilier parlamentar, lector universitar sau dirijor.
Noua lege a salarizării mai arată că posturile de fiziokinetoterapeut, asistent medical sau muzeograf vor ocupa poziția 6, în vreme ce funcția de economist, asistent medical, asistent social, învățător și educator se află la gradul 5.
Funcțiile de conducere cu studii superioare sau medii și poziții de execuție, cum ar fi polițist local, economist sau asistent maternal, sunt plasate la nivelul 4. La nivelul 3 se regăsesc funcții cu doar studii medii sau postliceale, cum ar fi contabil și șef de depozit.
Ierarhia se încheie cu gradele 2 și 1, care includ funcții precum brancardier, șofer, infirmieră și șofer autosanitară la nivelul 2, și posturi cum ar fi paznic, secretar-dactilograf și spălătoreasă la gradul 1.
Investițiile în educație ar trebui să dicteze ierarhia funcțiilor
În stabilirea criteriilor de ierarhizare, autoritățile au luat în considerare salariile practicate în sectorul privat, dificultatea funcțiilor și condițiile de muncă.
Sociologii au însă o altă părere. Aceștia susțin că stabilirea ierarhiei funcțiilor ar trebui să fie orientată de prioritățile țării, precum dezvoltarea sistemului educațional.
„România este istoric pe ultimele locuri la nivelul calității educației pe care o oferim elevilor. Unul dintre motivele principale este că marea majoritate a celor care vin să profeseze sunt slabi pregătiți.
IT-iștii nu vin să predea informatica în școală și se duce într-o companie, unde poate să câștige de 5 ori mai mult. În momentul în care tu îi crești salariul și îl duci la un nivel decent pentru România, foarte mulți dintre absolvenții de top al unei universități pot pune în zona de prioritate, ideea de a veni în zona educației”, spune sociologul Gelu Duminică.
Noua lege a salarizării în sectorul public din România are în vedere aducerea salariilor la nivelul celor practicate în sectorul privat și acordarea de stimulente pentru specialiștii cu competențe necesare pentru posturile greu de ocupat. Este vorba despre specialiștii în IT, profesorii, juriștii sau specialiștii în achiziții care predau în zone izolate.
