Potrivit Mediafax, în urma dezbaterilor în cadrul Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor (UNBR) s-a stabilit un „Tablou al onorariilor minimale”, care să se aplice, spun reprezentanţii instituţiei, evitându-se restricţionarea concurenţei profesionale. Preţurile din lista propusă de către UNBR nu conţin TVA.

„Onorariile stabilite într-un cuantum mai mare decât onorariile minimale nu pot fi eşalonate la plată pe o perioada mai mare de un an atunci când o asemenea eşalonare ar permite perceperea unor onorarii inferioare celor minimale, pe perioada unui an. Omisiunea avocatului de a urmări încasarea şi/sau executarea contractelor de asistenţă juridică cel puţin în limita onorariilor minimale prevăzute în Anexa la prezenta Hotărâre constituie abatere disciplinară. (…) Atunci când avocatul constată că perceperea onorariilor minimale poate afecta accesul la justiţie, se va sesiza pe calea unui referat decanul baroului care poate încuviinţa atât perceperea unui onorariu redus, propus în cuprinsul referatului, cât şi perceperea unui onorariu superior celui propus de avocat, dar inferior onorariului prevăzut în „Tabloul onorariilor minimale”. Reducerea onorariilor minimale în astfel de situaţii nu poate depăşi 30% din onorariile minimale”, se arată în hotărârea aprobată de către UNBR.

În materie civilă sau contencios administrativ şi fiscal, tabloul onorariilor arată că avocaţii trebuie să perceapă din partea clientului 240 de lei pentru asistare la o mediere sau o negociere, pentru o asistare în faţa unei instituţii care nu este parchet, poliţie sau instanţă şi 120 de lei pentru redactarea unor diferite documente necesare înfiinţării unei firme.

Mai departe, potrivit documentului, clientul trebuie să plătească un onorariu de 840 de lei pentru o cerere de evacuare din imobile folosite sau ocupate fără drept, 240 de lei pentru o cerere de reexaminare sau de scutire de la plata taxei judiciare de timbru, 960 de lei pentru o cerere pentru constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept nepatrimonial, cereri ce vizează dreptul de folosinţă a unui bun închiriat sau arendat. De asemenea, o acţiune în grăniţuire (cea prin care se urmăreşte determinarea, prin hotărâre judecătorească, a limitelor dintre două proprietăţi vecine) costă 1.200 de lei.

 

În privinţa executărilor silite, avocaţii pot percepe onorarii cuprinse între 480 şi 1.200 de lei, pentru asistenţă, contestaţii şi cereri de suspendare sau de întoarcere a executării.

Acţiunile care privesc raporturile de familie costă, după cum urmează: 960 de lei pentru o cerere de divorţ fără minori, 1.680 pentru una cu minori, 840 de lei pentru cererile care nu sunt accesorii actului de divorţ, dar care au drept obiect stabilirea locuinţei copilului, exercitarea autorităţii părinteşti, stabilirea contribuţiei părinţilor la cheltuielile de creştere şi educare a copiilor, dreptul părintelui sau al altor persoane de a avea legături personale cu copilul, locuinţa familiei. În hotărâre mai sunt prevăzute, tot la această categorie, onorarii precum 840 de lei pentru tutelă şi tot atât pentru punerea sub interdicţie, 1.200 lei pentru tăgada paternităţii şi 1.440 de lei pentru asistarea sau reprezentarea într-o acţiune de adopţie.

Onorariile care vizează acţiunile, cererile sau contestaţiile privind procedura insolvenţei sunt cuprinse între 480 de lei şi 960 de lei. Plângerea împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei costă 600 de lei.

UNBR a mai decis ca cererile referitoare la litigiile de muncă şi drepturile şi obligaţiile cu caracter social (stabilirea şi plata pensiilor, a ajutorului de şomaj etc.) să fie însoţite de onorarii cuprinse între 960 şi 1.200 de lei.

În materie penală, consultaţia juridică iniţială, contactul direct între avocat şi cel reţinut sau arestat pentru pregătirea apărării costă 240 de lei. De asemenea, studierea dosarului costă 120 de lei, la care se adaugă tot atât pentru fiecare fază sau etapă procesuală studiată în plus, iar formularea unui document de sesizare a organelor de urmărire penală, doar în calitate de persoană vătămată, costă 360 de lei.

„Formularea constituirii de parte civilă – 2% din valoarea pretinsă, dar nu mai puţin de 840 lei; Formularea ocazională a unor sesizări, contestaţii sau cereri – 360 lei; Asistenţă juridică şi reprezentare în contestaţii privind măsurile asiguratorii pentru alţi subiecţi procesuali – 2% din valoarea bunului indisponibilizat, dar nu mai puţin de 1680 lei”, se mai arată în tabloul de onorarii minimale.

 

Asistenţa în faţa organelor de urmărire penală costă, pentru fiecare subiect procesual, 1.440 de lei, iar reprezentarea juridică generală costă 1.680 de lei.

Spre exemplu, formularea unei cereri, excepţii, plângeri, a unui memoriu sau a oricărui alt act costă 240 lei, participarea la efectuarea actelor de urmărire penală – 120 lei/convocare iar asistenţa în faza de camera preliminară sau la instanţa de drepturi şi libertăţi este de 360 lei pentru fiecare sesizare.

Onorariile pentru judecata în primă instanţă sunt cuprinse între 120 de lei şi 1.200 de lei. La judecata în apel, acţiunile precum motivarea, formularea unei cereri, asistenţa sau reprezentarea juridică, costă între 360 şi 1.440 de lei.

„Onorariile minimale prevăzute (…) au în vedere situaţia contractelor de asistenţă juridică încheiate cu persoane fizice. În cazul contractelor de asistenţă juridică solicitate de persoane juridice, societăţi fără personalitate juridică ori de persoane fizice autorizate, onorariile minime prevăzute la art. I se majorează cu un procent de 50%”, se mai arată în tabloul onorariilor.

„Ele au fost gândite ca o recomandare. Vizează mai multe situaţii, nu numai de a ajuta avocaţii să se exprime din punct de vedere financiar într-un mod în care să ajute pe toată lumea, ci şi pe clienţi, care au acum un standard. Dacă cineva înţelege că un onorariul de 50 de lei e OK, pentru că e în interesul consumatorului un onorariu mic, s-o creadă el. Pentru că 50 de lei e o prostituţie şi, de fapt, nu ajută pe nimeni. Clientul plăteşte 50 de lei, dar nu primeşte nimic, pentru că nu poţi să primeşti un serviciu juridic serios, de calitate. Noi, când am avut în vedere tarifele astea, a fost necesar ca un avocat să poată presta, la un nivel minim, un serviciu de calitate de care să beneficieze clientul”, a declarat pentru avocatul Antonio Iordan, care a făcut parte din grupul de lucru al Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România.

Alţi avocaţi sunt de părere că, deşi puţini vor respecta tablou, un astfel de reper este binevenit în sistem.

 

„E normal să aibă o listă minimă care să stabilească onorarii de la care poţi contracta obligaţia faţă de stat. Orice avocat din oficiu trebuie valorificat la un moment dat, astfel încât să poată să obţină un venit minim garantat prin prestaţia pe care o oferă. Avocaţii aleşi vor ţine cont în momentul în care semnează contractul cu clienţii, ca valorile să fie superioare acestor valori minime. Dacă la acea listă veţi găsi onorariu pentru apărarea într-o cauză penală cu o infracţiune de înşelăciune care costă 150 de lei să se prezinte într-un proces în timpul urmăririi penale, care ar însemna o lună, două, trei sau un an…. avocatul numai dacă se duce la două luni cu maşina, şi tot cheltuie mai mult decât obţine ca atare. Cel care contractează nu va contracta pe 150, ci pe 1000, 1500 de lei, care sunt net superior onorariului minimal”, a declarat, pentru MEDIAFAX, avocatul Cristian Ene.

„În cazul în care, de exemplu, soliciţi o sumă foarte mare pentru o cauză uşoară, clientul ţi-l plăteşte, şi la un moment dat ajungi în instanţă şi clientul dă în judecată pentru că, pe lângă faptul că i-a pierdut procesul, i-a cerut un onorariu foarte mare. Atunci, instanţa are ca reper acest tablou cu onorarii. Poate să fie un reper pentru instanţă în momentul în care soluţionează nişte cauze în care sunt implicaţi avocaţii. Dacă mâine vine un client la mine şi îmi cere un onorariu, eu nu mă uit mai întâi în tablou. Mă gândesc cât trebuie să muncesc acolo”, a spus avocatul Elena Lincă.