Noua lovitură a lui Lukașenko împotriva libertății presei

Publicistul Giuseppe Agliastro a relata o opinie cu privire la Aleksandr Lukașenko, care face tot posibilul pentru a rămâne în funcția pe care o vizează. Potrivit acestuia, nici măcar presa străină nu îi stă în cale când vine vorba despre informarea populației.

Aleksandr Lukașenko nu dorește ca jurnaliștii incomozi să îi stea în cale. Protestele din Belarus pun regimul său la grea încercare și el vrea ca oamenii să audă doar versiunea falsă pe care o prezintă presa loială guvernului. Pentru a-și atinge obiectivul, „ultimul dictator al Europei” s-a apucat să anuleze acreditările reporterilor care lucrează pentru publicații străine: jurnaliști de la BBC, Deutsche Welle, de la agențiile de presă Reuters, France-Presse și Associated Press, de la Radio Liberty și de la televiziunea germană ARD au fost privați de dreptul de a informa, iar cetățenii din Belarus de dreptul de a fi informați.

Practic, unii dintre acești reporteri lucrau în limba rusă și, prin urmare, se adresau și publicului belarus. Dar Lukașenko nu vrea martori: pentru a rămâne la putere a decis să îi trateze ca pe niște extremiști periculoși pe zecile de mii de oameni care protestează împotriva „triumfului său bulgar” la alegerile prezidențiale din 9 august și nu vrea să fie contrazis.

Regimul a folosit deja violența împotriva protestatarilor pașnici. De multe ori, poliția a luat oamenii la bătaie și a arestat mii de manifestanți. În urma ciocnirilor violente, sute de persoane au fost rănite și cel puțin trei persoane au murit. În ultimele săptămâni, mai mulți jurnaliști au ajuns în închisoare și unii au povestit tratamentul inuman rezervat manifestanților în spatele gratiilor. Acum se pare că Lukașenko pregătește o a doua represiune împotriva presei.

În ultimele zile, zeci de jurnaliști au fost opriți de poliție și trei reporteri de la televiziunea germană ARD și-au petrecut o noapte după gratii înainte de a fi eliberați. Sub sabia lui Damocles sunt, evident, și publicațiile din Belarus care nu susțin regimul. Cofondatorul ziarelor online Kyky.org și The Village Belarus, Aleksandr Vasilievici, a fost arestat și nu se știe când va fi eliberat. Mai mult, potrivit Asociației Jurnaliștilor din Belarus, patru reporteri care refuzaseră să șteargă din telefoanele lor unele materiale salvate au fost transportați la un penitenciar și au fost acuzați că au participat la o manifestație neautorizată.

Fără principii morale

Nu se știe exact câți jurnaliști sunt lipsiți de acreditare. BBC relatează despre „cel puțin zece reporteri locali și mai mulți ruși” care lucrează pentru publicații internaționale. „Este un alt semn că acest regim este absolut lipsit de principii morale”, a comentat Svetlana Tihanovskaia, liderul opoziției, despre care mulți cred că este adevăratul câștigător al alegerilor prezidențiale și care a fost obligată să emigreze în Lituania după vot. Noua lovitură a lui Lukașenko împotriva libertății presei a fost criticată și de ambasada americană în Belarus și de Paolo Gentiloni: „Când un guvern gonește jurnaliștii străini, trebuie să ne îngrijorăm”, a scris comisarul UE pentru economie pe Twitter. Pe de altă parte, nu a venit nicio condamnare din partea Rusiei, care, de teamă că Minsk ar putea ieși din sfera sa de influență, s-a alăturat în prezent vechiului său aliat Lukașenko, amenințând chiar că va interveni cu forța „dacă este necesar”. Putin a fost printre primii care l-au felicitat pe Lukașenko pentru realegerea sa controversată în funcția de președinte și a reiterat astăzi că Kremlinul consideră „valabile” alegerile prezidențiale mult contestate de acum trei săptămâni.

Lukașenko este la putere de 26 de ani, iar Putin de 20 de ani și, potrivit unor observatori, se teme mai mult ca niciodată că în Rusia ar putea avea loc proteste de masă, precum cele de la Minsk. Între criza coronavirusului și problemele economice, liderul de la Kremlin a atins un nivel minim de popularitate din toate timpurile, 60%. Nu este o cifră foarte scăzută, dar este departe de 90% atinsă acum șase ani, după anexarea Crimeii. Momentul este delicat, până la punctul în care unii suspectează că presupusa otrăvire a lui Aleksei Navalnîi, liderul celor mai importante proteste anti-Putin din ultimii ani, nu a fost acum întâmplătoare. În septembrie se desfășoară alegeri locale în diferite regiuni ale țării, iar acum în Rusia, demonstrațiile anti-guvernamentale nu se mai limitează doar la Moscova și la Sankt Petersburg.

De peste o lună și jumătate la Habarovsk, în Orientul îndepărtat rus, mii de oameni au ieșit în stradă scandând sloganuri împotriva lui Putin pentru a contesta arestarea lui Serghei Furgal, fostul guvernator regional acuzat că ar fi ordonat uciderea unor antreprenori acum 15 ani, dar potrivit susținătorilor săi este victima unui complot politic. Însă, în Habarovsk se protestează acum și împotriva presupusei otrăviri a lui Navalnîi, care probabil a avut loc cu o ceașcă de ceai pe care disidentul a băut-o într-un aeroport siberian. „Putin, ia o ceașcă de ceai”, au strigat sâmbătă protestatarii. Nu este un semn bun pentru președintele rus.