Dorinţa tinerilor specialişti şi a absolvenţilor de facultate de a avea mai multă libertate în folosirea mediilor de socializare, a dispozitivelor mobile şi a internetului la locul de muncă este suficient de puternică pentru a le influenţa opţiunea privind un viitor loc de muncă, uneori mai puternică decât salariul, conform unui studiu internaţional publicat de Cisco.
Această constatare, dar şi alte rezultate evidenţiate în cel de-al doilea capitol al Raportului Cisco Connected World Technology, 2011 arată cât de serioasă este cerinţa noii generaţii de forţă de muncă de a lucra la distanţă şi de a beneficia de mai multă flexibilitate privind alegerea dispozitivelor cu care lucrează. Această cerinţă ilustrează importanţa relaţiei dintre Internet, cultura forţei de muncă şi avantajele competitive ale companiilor, indicând în mod surprinzător faptul că metodele tradiţionale de atragere şi reţinere a tinerilor angajaţi pot avea o relevanţă mai scăzută”.
Cel de-al doilea raport anual Cisco Connected World Technology, care a cuprins peste 2.800 de studenţi şi tineri specialişti din 14 ţări, a fost comandat în vederea evaluării dificultăţilor cu care se confruntă companiile în încercarea de a găsi un echilibru între nevoile angajaţilor şi ale companiilor în contextul creşterii cerinţelor de reţea, a capacităţilor de mobilitate şi a riscurilor privind securitatea.
Impactul asupra alternativelor de loc de muncă şi a salariului
Studiul a arătat că unul din trei studenţi şi tineri angajaţi sub 30 de ani (33%) declară că ar acorda prioritate libertăţii de folosire a mediilor de socializare, flexibilităţii de folosire a dispozitivelor şi mobilităţii la locul de muncă faţă de salariu în momentul acceptării unei oferte de muncă, indicând că aşteptările şi priorităţile noii generaţii a forţei de muncă globale nu sunt legate exclusiv de bani.
Relaţionarea mobilă, flexibilitatea privind folosirea dispozitivelor şi îmbinarea stilului de viaţă personal cu cel profesional sunt componente cheie pentru un mediu şi o cultură de muncă tot mai importante în stabilirea companiilor care vor atrage noul val de talente din industrie.
Mai mult de doi din cinci studenţi (40%) şi tineri angajaţi (45%) au spus că ar accepta o slujbă plătită cu un salariu mai mic dacă ar avea flexibilitate privind alegerea dispozitivelor, acces la mediile de socializare şi mobilitate în locul unei slujbe cu un salariu mai mare, dar cu flexibilitate redusă.
Influenţa mediilor de socializare
La nivel global, mai mult de jumătate dintre studenţi (56%) au declarat că dacă ar fi vorba de o companie care ar interzice accesul la mediile de socializare, fie nu ar accepta oferta de muncă, fie ar accepta-o şi ar găsi o modalitate de a eluda politica acelei companii.
Aproximativ doi din trei studenţi (64%) au spus că intenţionează să pună întrebări legate de politicile de folosire a mediilor de socializare în timpul interviurilor pentru un loc de muncă, iar unul din patru (24%) a spus că acesta ar fi un factor de decizie cheie în acceptarea unei oferte.
În realitate, mai mult de doi din cinci angajaţi (41%) au afirmat că, pentru a-i recruta şi atrage, companiile la care lucrează au promovat o politică flexibilă privind folosirea dispozitivelor şi a mediilor de socializare.
Aproape o treime dintre angajaţi la nivel global (31%) consideră că nivelul de cunoaştere a modului de folosire a mediilor de socializare şi a diverselor dispozitive a reprezentat un factor determinant la angajare – un indiciu a faptului că respectivele companii recunosc valoarea pe care generaţia „mileniului” o aduce prin utilizarea tehnologiei în vederea creşterii eficienţei şi avantajelor competitive ale companiei.
În cazul angajaţilor cărora li se interzice accesul de la distanţă la reţelele şi aplicaţiile corporative, principalul motiv în rândul angajaţilor este reprezentat de politicile corporative (48%), inclusiv influenţa exercitată de cultura corporativă şi împotrivirea privind facilitarea unei culturi de comunicare mai distribuită.
În pofida acestui lucru, angajaţii îşi doresc o mai mare flexibilitate la locul de muncă. Cel puţin unul din patru angajaţi (29%) la nivel global a afirmat că lipsa accesului la distanţă i-ar influenţa deciziile privind locul de muncă, de exemplu părăsirea companiei mai devreme, nu mai târziu, delăsarea sau refuzul direct al ofertei de muncă.
Importanţa dispozitivelor mobile
Importanţa dispozitivelor şi a informaţiilor pe care le deţin rivalizează cu importanţa banilor. Jumătate dintre studenţi şi tineri angajaţi (49%) au spus că mai degrabă ar prefera să îşi piardă portofelul sau geanta decât smartphone-ul sau dispozitivul mobil.
Au trecut acele vremuri în care un dispozitiv era de ajuns. Mai mult de trei din patru angajaţi (77%) au mai multe dispozitive, cum ar fi un laptop şi un smartphone sau mai multe telefoane şi calculatoare. La nivel global, unul din trei angajaţi (33%) foloseşte cel puţin trei dispozitive în activitatea profesională.
Aşa cum arată datele de mai sus, majoritatea studenţilor la nivel global – 7 din 10 (71%) –cred că dispozitivele oferite de companie ar trebui să poată fi folosite în scopuri profesionale, dar şi personale deoarece comunicarea personală se îmbină cu cea profesională în stilul lor zilnic de viaţă.
Patru din cinci studenţi (81%) vor să îşi aleagă chiar ei dispozitivul cu care vor lucra la locul de muncă – fie prin fonduri alocate pentru achiziţionarea dispozitivului de muncă preferat, fie prin folosirea unui dispozitiv personal pe lângă dispozitivele standard asigurate de companie.
Aproximativ şapte din 10 angajaţi (68%) consideră că ar trebui să li se permită în companie accesul la mediile de socializare şi la paginile web personale cu ajutorul dispozitivelor primite de la companie.
Mai mult de doi din cinci studenţi la nivel global (42%) consideră că respectivele companii ar trebui să fie flexibile şi înţelegătoare faţă de nevoia lor de a rămâne conectaţi prin mediile de socializare şi paginile web personale.
