Cine merită mai mulţi bani, antreprenorul, pentru că a creat afacerea, sau lucrătorul, pentru că asigură producţia necesară supravieţuirii acesteia?

Fiecare dintre cele două părţi îşi arogă întâietatea şi de aici conflictul privind nivelul salariilor. Dacă acestea sunt prea mici, angajatul ameninţă că pleacă. De cealaltă parte, patronul spune că un nivel prea mare îl poate duce la faliment.

"Lupta dintre angajat si angajator, dacă este privită astfel, este ca lupta pentru egalitatea între sexe. Ce ne dorim, de fapt? Drepturi, beneficii, şi mai puţin responsabilităţi şi obligaţii. Toţi vrem bani, indiferent de ce parte a baricadei ne aflăm", a declarat Corina Neagu, managing partner la compania de recrutare şi training 4Tree.

Şablonul "eu sunt şefu’, tu faci ce spun eu"

Aceasta crede că singura soluţie viabilă, în actualele condiţii economice, este susţinerea şi încurajarea comunicării la toate nivelurile, transparenţa, transmiterea corectă şi sinceră a obiectivelor, ieşirea din şablonul "eu sunt şefu’, tu faci ce spun eu", depăşirea momentelor de criză prin responsabilizare, delegare, încurajarea oamenilor să ia decizii şi să şi le asume.

"Întotdeauna vor fi oameni plătiţi foarte bine şi alţii mai puţin bine care-i vor judeca pe ceilalţi. În fond, dacă totul merge, trebuie să existe ceva de care să ne plângem. Politicile salariale, mai ales în companiile multinaţionale, sunt create de compania mamă. Se fac survey-uri salariale, se stabilesc marje, un minim şi un maxim pentru fiecare poziţie, astfel încât omul, când intră într-o companie, să ştie clar că dacă performează, poate ajunge într-un timp dat la un anumit nivel salarial. Avem mereu tendinţa de a complica foarte tare lucrurile, când ele sunt extrem de simple", a explicat Corina Neagu.

Meserii mor, meserii se nasc

Când tehnologia avansează, mulţi îşi pierd joburile. Dar vin alţii din urmă, care câştigă. Explozia industriei auto din secolul trecut a lăsat vizitiii şi potcovarii fără serviciu. În schimb, a generat locuri de muncă pentru cei calificaţi în meserii noi: şoferi, mecanici, ingineri.

În zilele noastre, producţiile tot mai mari, alături de noua vedetă a business-ului, IT-ul, par să fie "devoratorii" principali. Prea puţină lume mai merge la cizmar sau la atelierul de remaiat ciorapi, pentru că acum "luăm de-a gata". Cartelele magnetice au înlocuit biletele de tramvai, publicaţiile şi chiar cărţile circulă mai mult online, astfel că tipografii şi-au împuţinat şi ei rândurile.

Softul care ne înlocuieşte

Dacă pe şeful de la serviciu îl mai poţi îndupleca să îţi prelungească înţelegerea deşi nu mai eşti la fel de profitabil ca înainte, cu maşina şi computerul nu poţi negocia.

"Substituirea prin programe software, indiferent că e vorba de şoferi, ospătari sau asistente… se întâmplă în acest moment. Tehnologia, în timp, va micşora cererea de locuri de muncă, mai ales pentru oamenii care nu vor fi foarte instruiţi. În 20 de ani de acum încolo, cererea de muncă pentru o mulţime de meserii va fi substanţial redusă. Nu cred că oamenii înţeleg asta", spunea recent Bill Gates, fondator al Microsoft şi cel mai bogat om din lume.

Paradoxal, diviziunea diviziunea socială a muncii se păstrează, în ciuda revoluţiei tehnologice din ultimele secole. Iar subdezvoltarea face, în continuare, din unele zone, imense rezervoare de forţă de muncă.

"Trebuie să existe cineva să creeze, alţii să manevreze, alţii să repare, alţii să vândă, alţii să implementeze, alţii să faca training şi aşa mai departe. Acei alţii sunt mulţi. Da, vor creşte standardele, dar asta înseamnă evoluţie. Aceasta este faţa pozitivă a tehnologiei: că vom fi nevoiţi să investim în educaţie pentru a ţine pasul cu ea şi pentru a fi mereu la curent cu tendinţele", afirmă Corina Neagu de la 4Tree.

"În timp ce în unele ţări analfabetismul, sărăcia, bolile, malnutriţia sunt un mod de trai, alte ţări inovează, lucrează cu tehnologie de ultimă oră şi promovează robotizarea. Pentru mine acest dezechilbru este un paradox şi de aceea nu cred că munca omului va fi vreodată 100% înlocuită de tehnologie, atât timp cât unii oameni încă sunt la stadiul de a-şi culege singuri hrana din copaci", conchide Neagu.