Toată lumea vorbeşte despre „Internetul Lucrurilor", dar ce anume înseamnă asta pentru viitorul nostru? În această minuţioasă prezentare, economistul Marci Annunziata ne înfăţişează modul în care, tehnologia transformă sectorul industrial, creând masini care pot simţi, vedea şi reacţiona- astel încât să functioneze cât mai eficient. Gândiţi-vă: părţi ale avionului care trimit o alertă când au nevoie de service, sau turbine eoliene care pot comunica sau genera mai multă electricitate. Este un viitor cu implicaţii incitante pentru noi toţi.
Einstein a spus „Nu mă gândesc la viitor – oricum vine repede."
Şi avea dreptate. Astăzi vă provoc să vă gândiţi cum viitorul are loc sub ochii noștri. În ultimii 200 de ani, au existat două mari inovaţii. Prima, Revoluţia Industrială ne-a adus maşinile şi fabricile, căile ferate, electricitatea, transportul aerian şi ne-a schimbat viaţa. Apoi Revoluţia Internetului ne-a adus putere de calcul, reţea de date, acces fără precedent la informaţie şi comunicaţii şi ne-a schimbat viaţa.
Acum trecem prin altă schimbare: internetul industrial care beneficiază de calculatoare inteligente, putere analitică avansată şi creativitatea oamenilor. Este unirea dintre minte şi maşină. Iar viața noastră nu va fi aceeași.
De pe poziţia mea, văd foarte clar cum tehnologia începe să transforme sectoarele industriale importante pentru economie şi viaţa noastră: energia, aviaţia, transportul, sanătatea. Pentru un economist, este neobişnuit şi extrem de incitant, pentru că asta este o transformare mai mare ca Revoluţia Industrială, iar înainte de Revoluţia Industrială nu se vorbea de creştere economică.
<iframe src="https://embed.ted.com/talks/lang/ro/marco_annunziata_welcome_to_the_age_of_the_industrial_internet.html" width="640" height="360" frameborder="0" scrolling="no" webkitAllowFullScreen mozallowfullscreen allowFullScreen></iframe>
Ce este acest Internet industrial? Maşinile industriale sunt echipate cu un număr mare de senzori electronici cu care văd, aud şi simt mai mult ca înainte, generând cantităţi uriașe de date. Creşterea datelor analitice modifică datele, oferindu-ne perspective, care ne permit să acţionăm maşinile în moduri noi, mult mai eficient. Şi nu doar maşinile individuale, dar şi locomotivele, avioanele, întreaga reţea de putere, spitalele. Este optimizarea mijloacelor şi a sistemului. Senzorii electronici există de ceva vreme, dar s-a schimbat ceva: costul senzorilor a început să scadă şi mulțumită progreselor în cloud computing, are loc o scădere rapidă a stocării şi procesării datelor.
Trăim deci într-o lume în care maşinile cu care lucrăm sunt şi geniale nu doar inteligente. Sunt conştiente, predictive, reactive şi sociale. Pun în mişcare motoare, locomotive, turbine de gaz, dispozitive medicale, comunică perfect între ele și cu noi. Este o lume în care informaţia însăși devine inteligentă şi vine la noi automat când avem nevoie de ea fără a trebui să o căutăm. Începem să ne lansăm în sistemul industrial vizualizarea încorporată, tehnologia cu procesoare multi-core, comunicaţii avansate în cloud computing, o nouă infrastructură de ansambluri controlate digital care permite ca funcționalitatea integrată să devină virtualizată în soft, decuplând softul de hard, permite racordarea automată de la distanță, monitorizarea, gestionarea şi optimizarea resurselor industriale.
De ce au importanță toate acestea? În primul rând ne permit să privim spre mentenanța preventivă în funcție de stare, înseamnând repararea maşinilor înainte să se strice, fără a irosi timp cu deservirea pe bază de orar prestabilit. Şi asta ne duce la zero pierderi neplanificate, adică fară întreruperi de curent, fără întârzieri de zbor.
Să vă dau câteva exemple de cum acţionează aceste maşini geniale. Unele exemple pot părea banale, altele sunt mai profunde, dar toate vor avea un impact extraordinar.
Să începem cu aviaţia. Astăzi 10% din toate zborurile anulările şi întârzierile se datorează mentenanţei neplanificate. Brusc ceva nu funcţionează cum trebuie. Rezultă costuri anuale de 8 miliarde de dolari pentru industria aeriană în lume, fără a menţiona impactul asupra noastră: stres, disconfort, întâlniri ratate în timp ce stăm în terminalul unui aeroport. Cum ne poate ajuta internetul industrial? Am dezvoltat un sistem preventiv de mentenanţă care poate fi instalat pe orice avion. Învaţă singur şi poate prevedea problemele pe care un operator uman le-ar rata. Avionul, aflat în zbor va comunica cu tehnicienii de la sol. Când aterizează, ei vor şti deja dacă este nevoie de reparaţii. În SUA, un astfel de sistem poate prevedea peste 60.000 de întârzieri şi anulări pe an, ajutând şapte milioane de pasageri să ajungă la timp la destinaţie.
Sau în sistemul de sănătate. Asistentele petrec azi în medie 21 de minute pe schimb căutând echipamentul medical. Pare banal, dar este mai puţin timp pentru pacienţi. Spitalul St.Luke din Huston, Texas, care a lansat o tehnologie industrială de internet pentru a monitoriza şi conecta electronic pacienţii, personalul şi echipamentele medicale şi-a redus timpul de intervenţie cu aproape o oră. Dacă e nevoie de operaţie, o oră contează. Înseamnă mai multi pacienţi trataţi, mai multe vieţi salvate. Alt centru medical, din statul Washington, foloseşte o aplicaţie care permite ca imagini medicale de la scanerele din oraş şi MRI să fie analizate în nor, emițând statistici și investigații sistematice mai bune la cost mai scăzut. Imaginați-vă un pacient care a suferit o traumă severă și care are nevoie de mai mulţi specialişti: un neurolog, un cardiolog, un chirurg ortoped. Dacă toţi pot avea acces simultan şi instantaneu la imaginile scanate, vor putea interveni mai repede. Toate acestea se traduc prin rezultate mai bune, dar şi beneficii economice substanţiale. O reducere de 1% a ineficienţei existente poate economisi peste 60 miliarde de dolari în asistenţa medicală de pe glob şi asta e doar o picătură din ce este nevoie în sistemul de sănătate pentru a fi sustenabil.
Progrese similare au loc şi în energie, inclusiv cea regenerabilă. Ferme de vânt echipate cu sisteme de monitorizare şi diagnosticare la distanță care permit turbinelor de vânt să comunice între ele şi să-şi ajusteze coordonat înălţimea lamelor în funcţie de cum bate vântul, pot produce electricitate la un cost mai mic de cinci cenţi pe kw/h. Acum zece ani, costul era de 30 de cenţi, de şase ori mai mult.
Lista continuă şi va creşte rapid pentru că datele industriale cresc exponenţial. În 2020, vor reprezenta peste 50% din totalul informaţiei digitale.
Dar nu e vorba doar de date, să vă spun despre impactul existent deja în munca noastră de fiecare zi, pentru că acest nou val de inovaţii aduce noi instrumente şi aplicaţii care ne permit să colaborăm mai inteligent şi mai rapid, aducând muncii noastre eficiență şi satisfacție. Imaginaţi-vă un inginer care vine la o fermă eoliană cu un dispozitiv care îi spune ce turbine trebuie reparate. Are deja toate piesele de schimb pentru că problema a fost diagnosticată în avans. Şi dacă există situaţii neprevăzute, acelaşi dispozitiv îi va permite să comunice cu colegii de la service, să le arate ce vede ea, să transmită date pentru diagnostic, iar ei îi pot trimite un flux video să o ajute, pas cu pas indiferent de complexitatea procedurii necesare reparațiilor. Iar interacţiunea lor este documentată şi stocată într-o bază de date.
Să ne oprim şi să ne gândim un minut, pentru că este foarte important. Acest nou val de inovaţii schimbă fundamental modul în care lucrăm. Ştiu că unii au reţineri în priviinţa impactului asupra muncii noastre. Șomajul este deja ridicat şi există teama că inovaţiile vor distruge slujbele. Inovaţiile induc schimbări profunde. Dar subliniez două lucruri. Primul, am trăit deja mecanizarea agriculturii şi automatizarea industriei iar angajările au crescut, pentru că inovaţia e fundamental legată de creştere. Face produsele mai accesibile. Crează noi cereri, noi slujbe. Apoi, există teama că în viitor va fi loc doar pentru ingineri, oameni de ştiinţă şi muncitori supra-caliicaţi. Eu, ca economist, sunt de asemenea speriat. Dar, să ne gândim. Aşa cum un copil îşi poate da seama uşor cum să folosescă un iPad, o nouă generaţie mobilă şi intuitivă de aplicaţii industriale va face viaţa mai uşoară pentru toți oamenii indiferent de calificare. Muncitorii viitorului vor fi mai mult ca Iron Man mai puţin ca Charlie Chaplin în „Modern Times". Şi vor fi create noi joburi: ingineri mecanici digitali care înţeleg atât maşinile cât şi datele; manageri care înţeleg propria industrie şi analişti care pot reorganiza afacerile pentru a profita de tehnologie.
Să facem un pas înapoi. Să privim imaginea. Unii spun astăzi că inovaţia este despre mediul social şi jocuri, departe de puterea transformatoare a Revoluţiei Industriale. Ei spun că inovaţiile vin din urmă. De fiecare dată când aud asta, mă gândesc că şi în Epoca de Piatră, trebuia să fi existat un grup de oameni care să stea în jurul focului părând foarte posaci privind ciudat la ceilalţi rostogolind o piatră pe un deal spunându-şi unul celuilalt, „Da, această roată, e o jucărie tare, dar în comparaţie cu focul, nu va avea impact. Marile descoperiri abia urmează." (Râsete)
Această revoluţie tehnologică este atât inspiraţională cât şi transformaţională, nu se compară cu ce am văzut până acum. Inovaţia şi creativitatea oamenilor ne-au propulsat departe. Au creat slujbe. Au ridicat standardele. Ne-au făcut viaţa mai sănătoasă şi mai bună. Iar noul val de inovaţii care începe să străbată industria nu este diferit. Doar în SUA industria internetului poate creşte venitul mediu cu 25 până la 40% în următorii 15 ani, generând o creştere nemaivăzută, adăugând între 10-15 trilioane dolari al GDP global. Adică toată economia SUA de azi.
Nu este o concluzie pripită. Suntem la începutul acestei transformări şi vor fi bariere de trecut, obstacole de depăşit. Va trebui să investim în noile tehnologii. Să adaptăm organizaţiile şi practicile manageriale. Vom avea nevoie de o abordare de securitate cibernetică care să protejeze informaţiile, proprietatea intelectuală şi infrastructurile cheie împotriva atacurilor cibernetice. Iar sistemul educaţional va trebui să evolueze să asigure studenţilor abilităţile necesare. Nu va fi uşor, dar va merita. Provocările economice sunt dure, dar când merg în fabrică şi văd cum oamenii şi maşinile devin interconectate şi văd diferenţa în spitale, aeroporturi, în fabrici, nu sunt doar optimist, sunt entuziasmat. Această revoluţie tehnologică vine.
Gândiţi-vă la viitor – va fi aici foarte curând.