Din 2030, aceste 5 armate vor fi de neoprit

Cum va arăta echilibrul forțelor de luptă la sol în 2030, după Războaiele Terorismului și Războaiele de Reconsolidare Rusă? E greu de anticipat și dat verdicte, dar câteva întrebări relativ simple pot ajuta la aflarea unui răspuns. Acestea se regăsesc în studiul publicat pe site-ul nationalinterest. de Robert Farley, care prezintă și cele mai performante cinci armate ale lumii.

O primă întrebare ar fi dacă armata are acces la resurse naționale, inclusiv la o bază tehnologică inovatoare. Apoi trebuie știut dacă armate beneficiază de suficient sprijin din partea autorităților politice, fără a-și compromite indepenndența.

Are armata are acces la studii experimentale experiențială și poate ea învăța și poate veni cu inovații în condiții reale?, este o altă întrebare.

Având în vedere aceste întrebări, majoritatea forțelor de luptă de la sol din 2030 se vor asemăna foarte mult cu cele mai letale forțe de astăzi, poate cu unele schimbări importante.

India

Armata indiană e gata să stea alături de cele mai importante forțe de luptă la sol din lume. Armata s-a ocupat de operațiuni de luptă pe toate palierele, luptând pe teritoriul ei împotriva unei insurgențe maoiste, a unei insurgențe susținute de pakistanezi în Kașmir, dar și în alte operațiuni interne mai mici.

India are acum acces la aproape întreg arsenalul tehnologiei militare. Rusia, Europa, Israelul și Statele Unite își vând toate produsele în India, ajutând la construirea unui complex industrial militar puternic. Armata indiană ar trebui să aibă acces în viitor la tehnologii avansate, făcând-o o forță din ce în ce mai impresionantă.

Franţa

Dintre toate țările europene, Franța va avea, probabil, cea mai capabilă armată letală în viitor. Franța rămâne angajată în ideea de a juca un rol major în politica mondială și crede în necesitatea unor forțe de bază eficiente pentru îndeplinirea acestui rol. Este tot mai clar că Franța preia un control tot mai mare asupra aparatului militar și de securitate al Uniunii Europene.

Armata Rusă va rămâne o forță letală în 2030, dar nu va fi lipsită de probleme grave. Accesul la tehnologie ar putea deveni o problemă mai mare în viitor. Complexul industrial militar al Franței rămâne robust, atât pe plan intern, cât și la export. Armata deține echipamente moderne de comandă și comunicații și reprezintă coloana vertebrală pentru majoritatea forțelor multilaterale ale UE. De asemenea, se bucură de acces la echipamente de teren performante. De asemenea, armata franceză are experinență și în teatrele afgane și nord-africane de război împotriva terorsimului, folosind forțe speciale de elită. Natura modulară și profesională a armatei franceze o face ușor de implementat într-o gamă largă de teritorii.

Rusia

Este armata care a trecut prin cea mai semnificativă transformare, de la sfârșitul Războiului Rece. Armata Rusiei a pierdut o mare parte din accesul său la resurse, la influența politică și la forța de muncă. Complexul militar-industrial care sprijinise Armata Roșie s-a prăbușit, lăsând forța de luptă cu echipamente învechite și slab întreținute. Moralul militarilor a fost zdrunnciat, iar Armata a dus războaie de uzură în Cecenia și în alte părți.

În ultimii ani, avântul economiei ruse a permis mai multe investiții în forță. Reforma, în special în forțele de elită, a ajutat Rusia să câștige războiul din Cecenia, iar în 2008 rușii au învins rapid Georgia. Pentru ca în 2014 să treacă la anexarea Crimeeii.

Acestea ar putea fi numite Războaie de reconsolidare rusă, un conflict care poate încă nu s-a încheiat. Armata rusă continuă să joace un rol central pentru regimul de la Kremlin, chiar dacă acesta a preferat, în ultimii doi ani, să se concentreze mai mult asupra forțelor navale și aeriene.

Statele Unite

Armata SUA a a reprezentat modelul cel mai bun pentru o forță de luptă la sol, mai ales începînd cu 1991. Înfrângerea armatei irakiene în 1991 și distrugerea acesteia în 2003, rămân cele mai impresionante victorii ale americanilor în lupta la sol, de la sfârșitul Războiul Rece. În ultimii cincisprezece ani, armata a continuat operațiunile pe teren în Irak și Afganistan.

Armata SUA continuă să aibă acces la un sistem impresionant de inovație militară, alături de Marină, de foțele aeriene și de Pușcașii Marini. În timp ce unele dintre echipamentele folosite de armata americană datează încă din vremea Războiului Rece, multe dintre echipamente și materiale au fost modernizate, pentru a atinge standardele războiului modern. Armata are cea mai mare gamă de drone de recunoaștere din lume și se laudă cu cei 15 ani de experiență de luptă în războaiele împotriva terorismului. O experiență care poate aduce și pericole, în special de „epuizare organizațională”. Mai ales după războaiele din Irak și Afganistan, care par că nu se mai sfârșesc. Cu toate acestea, armata SUA ar trebui să rămână cea mai puternică forță de luptă la sol din lume în anul 2030.

China

Încă de la începutul anilor 90, Armata de Eliberare a Poporului s-a angajat într-o reformă amplă a forțelor sale de la sol. Timp de zeci de ani, elemente ale PLA au acționat ca garanți ai facțiunilor politice specifice din cadrul Partidului Comunist Chinez.

Această situație a început să se schimbe, pe măsură ce economia chineză a exolodat, între anii 1990 și 2000. Odată cu accesul la finanțare și un sector tehnologic din ce în ce mai inovator, elementul de bază al PLA a început să se reformeze, devenind o organizație militară modernă.

Ca și armata SUA, forța de bază a PLA, cea de la sol, trebuie să împartă banii cu alte segmente ale forțelor armate. Vremea în care China s-a concentrat asupra forțelor terestre în detrimentul celor navale și aeriene s-a încheiat.

Reforma a inclus proiecte masive de modernizare a echipamentelor, instruire și pași mari spre profesionalizarea forțelor de luptă la sol. Deși PLA nu se bucură de același nivel de finanțare ca armata SUA, are acces la forță de muncă aproape nelimitată și controlează resurse mai mari decât aproape orice altă armată din lume.

Singurul lucru care îi lipsește armatei chineze este experiența din lumea reală; nu a mai făcut operațiuni de luptă de la războiul sino-vietnamez și nici nu a jucat un rol în conflictele majore ale acestui secol. Cu toate acestea, nu există vreun motiv să credem că tendințele existente în modernizarea și reforma PLA vor schimba direcția în următorii 15 ani.

Concluzia:

Răspunsurile la „cum construim o armată puternică” nu sunt prea grele. Statele care au un capital uman ridicat și pot atinge cele mai inovatoare tehnologii de pe urma economiilor moderne, vor avea armatelde neoprit.