Dispozitivele semiconductoare sunt elementele de bază pentru cipurile de computer care fac ca aproape orice dispozitiv din viața noastră să funcționeze. Ca și alte domenii ale vieții date peste cap de pandemie, și piața semiconductorilor a fost puternic lovită. Interesul unor lideri precum Joe Biden pentru criza de semiconductori înseamnă că ar putea exista noi fabrici construite în SUA, potrivit Dailyjstor.
Modificarea obiceiurilor de consum ale oamenilor în timpul închiderilor, repercusiunie crizei economice vehiculate, dar și cererea tot mai mari de semiconductori, care a coincis cu perturbarea lanțurilor de furnizare au afectat mai ales industria auto.
Cererea de computere noi pentru munca de acasă, camere web digitale și alte dispozitive au dus la o creștere la fel de accentuată a nevoii de semiconductoare. Dar pandemia a dus, implicit, și la o perturbare mare în fabricarea semiconductorilor.
În SUA, președintele Biden a emis luna trecută un ordin executiv prin care solicită o anchetă asupra bazei naționale de producție și a infrastructurii lanțului de aprovizionare pentru a compensa „pandemiile și alte amenințări biologice”.
Ca o coloană vertebrală a economiei high-tech, administrația SUA vrea acum să investească 37 de miliarde de dolari pentru a sprijini revigorarea producției de semiconductori în America.
Apple, de exemplu, cheltuiește peste 50 de miliarde de dolari pe cipuri de computer în fiecare an, în timp ce Toyota, cel mai mare cumpărător de cipuri de computer pentru mașini, cheltuiește aproximativ 4 miliarde de dolari.
Reducerea reglementărilor guvernamentale și a barierelor comerciale din SUA a permis accelerarea tendinței de delocalizare.
În mod ironic, doar țările cu reglementări naționale puternice și subvenții industriale extinse au fost cel mai bine echipate pentru a face munca pe care companiile americane și-o doreau.
În cazul semiconductorilor, Taiwanul a fost lider în „topitorii” destinate exclusiv producției de semiconductori. În prezent, corporația taiwaneză TSMC deține cea mai mare cotă de piață globală (28%) din producția de semiconductori, urmată de o altă companie taiwaneză cu 13%.
Una dintre cele mai aglomerate dinamici ale globalizării semiconductoarelor a fost atracția către China. Armata SUA și Departamentul de Comerț au menținut mult timp controale comerciale stricte cu China asupra semiconductorilor, considerate „cu dublă utilizare”.
Atât pentru aplicații militare cât și civile. Abia în anii 2000 SUA și Taiwan au permis exportul de mașini de fabricat siliciu în China.
Controlul tehnologiei semiconductorilor rămâne o preocupare majoră în 2021. Preocupările legate de securitate au bântuit întotdeauna globalizarea cipului de calculator. Din acest motiv, doar câteva companii se bucură azi de o putere de tip monopol asupra unor sectoare ale industriei.
Pandemia este doar a doua cauză a deficitului de semiconductori din ultimul deceniu. Pentru o perioadă de timp, seismul din 11 martie 2011, urmat de un tsunami devastator, au oprit unele linii de producție în Japonia.
Fabrica de semiconductori a corporației Resenas a fost puternic avariată. În calitate de furnizor al liniilor de asamblare auto Toyota și Nissan, deficiențele au amenințat cu oprirea producției auto, atât în Japonia, cât și în întreaga lume.
Dar tot companiile japoneze au făcut pionierat în economia de costuri în gestionarea stocurilor la timp și a lanțurilor de aprovizionare „slabe” în anii 1970 și 80.
Experții consideră că, pentru depășirea acestei crize, la fel de importantă precum consolidarea resurselor interne, va fi diversificarea surselor de bunuri și a relațiilor comerciale. Asta ar însemna reducerea dependenței generale de producția chineză, probabil, în schimbul costurilor mai mari ale forței de muncă.
În plus, o strategie națională ar putea crea o rețea de surse în țările aliate, care s-ar putea sprijini reciproc cu resurse complementare în perioade de criză. Așa cum s-a dovedit în cazul Japoniei, aceștia recomandă coordonarea alianțelor diplomatice pe bază de industrie.