Ordinea mondială, așa cum o cunoaștem, se apropie de sfârșit, scrie CNN într-o analiză publicată recent. Este o perioadă confuză pentru americani când vine vorba de afacerile internaționale, administrația Biden explicând, pe de o parte, de ce era timpul unei retrageri din Afganistan, dar, pe de altă parte, de ce este timpul ca SUA să ia atitudine față de situația din Ucraina.
În această perioadă americanii își doresc ca armata lor să fie angajată mai puțin în acțiuni în străinătate, iar țări cu dorință de expansiune, precum Rusia și China, devin din ce în ce mai îndrăznețe și se comportă acum ca niște aliați. Epoca Americii ca superputere este testată în moduri nemaiîntâlnite până acum pe tot globul, scrie CNN.
Europa de Est
La exact 30 de ani de la căderea Uniunii Sovietice, Rusia face manevre pentru a lansa un atac în Ucraina, una dintre fostele sale republici. O creștere post-sovietică a NATO este motivul președintelui rus Vladimir Putin.
Administrația Biden a pus 8.500 de soldați americani în alertă pentru o posibilă desfășurare rapidă în Europa de Est, ca un factor de descurajare pentru Rusia și o asigurare pentru țările NATO.
Europa de Vest
Influența americană are nevoie de susținere în Europa de Vest. Pentru a unifica țările NATO împotriva Rusiei, SUA joacă, de asemenea, rolul de broker energetic, căutând garanții de combustibil în Orientul Mijlociu și Asia pentru a reduce influența Rusiei ca furnizor de gaze naturale pentru Germania.
Amintim că, recent, administrația de la Washington a purtat discuții cu mai mulți producători de energie, cu scopul de a livra neîntrerupt gaze către Europa în eventualitatea în care Rusia invadează Ucraina. Situația ar fi critică pentru Uniunea Europeană în cazul în care livrările de gaze ar fi întrerupte de Rusia, având în vedere că importă de aici aproximativ o treime din totalul necesar.
Asia
China testează autonomia Taiwanului, insula autonomă pe care a râvnit-o de mult timp, cu misiuni repetate ale forțelor aeriene în apropiere de graniță. Cea mai mare astfel de incursiune din acest an a avut loc a doua zi după ce SUA, împreună cu Japonia, au mutat o flotilă de nave militare în Marea Filipinelor, ca parte a unui exercițiu de antrenament.
Între timp, ruptă de restul lumii, Coreea de Nord și-a intensificat programul de testare al rachetelor.
Orientul Mijlociu
Bazele care găzduiesc trupe americane în Irak și Siria au fost atacate în acest an. Săptămâna aceasta, apărarea antirachetă americană Patriot s-a alăturat Emiratelor Arabe Unite pentru a intercepta rachetele trase de rebelii houthi din Yemen, care au vizat baza aeriană Al Dhafra din Emiratele Arabe Unite, care găzduiește trupe americane.
Și apoi mai este Iranul. După ce SUA, sub președintele de atunci, Donald Trump, au aruncat în aer acordul internațional menit să stopeze escaladarea nucleară a țării, Iranul este tot mai aproape de armele nucleare.
Rolul americanilor
Toate aceste situații sunt de ani de zile, dar întrebarea care apare este ce rol vor juca SUA în viitor.
Confruntarea cu Ucraina sugerează că oponenții SUA simt slăbiciune de la Washington și văd acum o oportunitate.
„Provocările la adresa autorității americane vin într-un moment în care există o percepție larg răspândită în străinătate că Washingtonul nu mai este puterea care a fost în a doua jumătate a secolului al XX-lea”, scrie jurnalistul CNN Stephen Collinson.
„În ciuda asigurărilor președintelui Biden că America s-a întors, retragerea haotică din Afganistan de anul trecut a ridicat semne de întrebare cu privire la competența și angajamentul SUA în a mai rezolva crize internaționale. Adversarii SUA știu că americanii sunt epuizați după 20 de ani de război în străinătate, un factor care îi poate determina pe unii să calculeze că Washingtonul ar putea să nu-și mai îndeplinească obligațiile sale strategice din motive politice”, adaugă acesta.
Factorul Putin
Potrivit CNN, Vladimir Putin este implicat direct sau indirect în majoritatea acestor probleme – din Ucraina până în Siria și Asia.
Sursa citată menționează că nimeni nu știe sigur ce urmărește Putin. Dar Fiona Hill, fosta directoare principală pentru Europa și Rusia în Consiliul de Securitate Națională al Statelor Unite, vine cu un argument convingător în The New York Times în privința a ceea ce urmărește, cel puțin în Ucraina: Putin „dorește să scoată Statele Unite din Europa.”
Jill Dougherty, un expert privind Rusia și fost șef al biroului CNN Moscova, este de acord. „Vor o reluare a sfârșitului Războiului Rece”, a spus ea.
Putin simte că puterea americană scade, potrivit lui Hill. El „crede că Statele Unite ale Americii se află în prezent în aceeași situație dificilă ca și Rusia după colapsul sovietic: slăbite grav în țară și în retragere în străinătate”.
Confruntarea din Ucraina, scrie ea, trebuie să fie întâmpinată cu fermitate de SUA, deoarece mesajul va răsuna în întreaga lume.
Ea susține că, pe lângă contestarea NATO, agresiunea lui Putin în Ucraina ar amenința „întregul sistem ONU și ar pune în pericol aranjamentele care au garantat suveranitatea statelor membre începând cu cel de-al Doilea Război Mondial – asemănător cu invazia Kuweitului de Irak în 1990, dar la o scară mult mai mare”.
Occidentul nu este în întregime unit în problema Rusiei
Pârghia economică a lui Putin este cea care a încetinit unitatea europeană împotriva acțiunilor sale. Ivana Kottasová scrie pentru CNN Business din Londra că Nord Stream 2 a devenit o pană în criza geopolitică.
Germania nu a promis să înarmeze Ucraina, la fel ca și alte democrații occidentale. De asemenea, a fost reticentă în includerea conductei în conversațiile despre sancțiunile împotriva Rusiei.
„Având în vedere că scopul Rusiei este de a împărți pe toată lumea, dacă încearcă să spargă unitatea în Uniunea Europeană și în NATO, această conductă a fost un instrument minunat”, spune Kristine Berzina de la German Marshall Fund of the United States.