"Astăzi în Republica Belarus poți nu doar să-ți pierzi libertatea, ci și viața", a scris pe rețelele de socializare atleta belarusă Yana Maksimova, care a arătat că ea și sportivul Andrei Kravcenko s-au hotărât să nu se întoarcă acasă și să rămână în Germania.
Noua realitate a Republicii Belarus – frica și iritarea tot mai mare din societate
Sportivii din Republica Belarus au luat această decizie după știrile parvenite de la Tokyo, unde atleta Krîsțina Țimanouskaia a cerut azil politic în țările occidentale, și de la Kiev, unde președintele „Casei beloruse din Ucraina”, Vitali Șișov, a fost găsit spânzurat în parc, notează Nezavisimaia gazeta.
După cum se știe, Țimanouskaia a criticat dur la Tokyo, în timpul Jocurilor Olimpice, echipa de antrenori care „în spatele ei” a băgat-o la ștafeta de 4×400 metri. Sportiva nu mai participase niciodată pe asemenea distanțe și a fost indignată de faptul că nimeni nu-i ceruse părerea. Comitetul Național din Republica Belarus a decis ca sportiva să fie suspendată de la competiții și să fie adusă la Minsk, dar ea a cerut protecție poliției japoneze și apoi Comitetului Olimpic Internațional. Polonia i-a acordat o viză umanitară, care-i permite sportivei să locuiască și să lucreze în această țară. Soțul lui Țimanouskaia, Arseni Zdanevici, a plecat imediat de la Minsk la Kiev, refuzând să facă comentarii.
La acea oră în capitala Ucrainei era ucis Vitali Șișov
Colegii lui Șișov au declarat că acesta fusese urmărit. „Casa belorusă din Ucraina” consideră că moartea lui Șișov este „o operațiune planificată de cekiști pentru lichidarea unui cetăţean belarus cu adevărat periculos pentru regim”. UE a cerut efectuarea unei anchete deschise pentru opinia publică a morții activistului belarus. „Fac apel la autoritățile de la Kiev să cerceteze cazul și să-și prezinte concluziile. Este inadmisibil ca sportivii și organizațiile publice din Belarus să continue să trăiască în frică”, a declarat ministrul de externe al Danemarcei, Eppe Kofod. Omologul leton al acestuia, Edgars Rinkevics, a spus că vestea morții lui Șișov este șocantă.
Situația în Republica Belarus, și așa complicată de represiunile împotriva participanților la proteste, s-a tensionat și mai mult.
Înăsprirea sancțiunilor
Echipa liderului protestatarilor din Republica Belarus, Svetlana Tihanovskaia, aflată în Lituania, a cerut înăsprirea sancțiunilor impuse împotriva lui Aleksandr Lukașenko și a anturajului acestuia. Cu toate acestea, după cum arată statisticile, sancțiunile impuse anterior nu au afectat economia Republicii Belarus datorită ajutorului acordat de Rusia. Cel mai probabil aceste sancțiuni nu vor provoca un nou val de proteste, deoarece autoritățile belaruse au luat în acest sens toate măsurile și este posibil să le consolideze în ajunul referendumului privind adoptarea noii Constituții a țării, care presupune tranzitul puterii.
Se preconizează ca organul suprem în țară să fie Adunarea Populară a tuturor belarușilor (VNS), care îl va controla pe președintele, parlamentul și guvernul țării. Potrivit experților locali, în cazul în care referendumul va avea un rezultat favorabil, Lukașenko ar putea conduce Adunarea Populară a tuturor belarușilor (VNS).
De aceea puterea în exercițiu în Republica Belarus nu va permite producerea niciunui fel de dereglări în planurile sale de reformă. Și nici sportivilor și soțiilor acestora – care, după cum a afirmat Lukașenko, „stau și butonează la aceste iphone-uri… și toți sunt pentru BCB (drapelul alb-roșu-alb steag, sub care militează opoziția – n. Nezavisimaia Gazeta) … din lenevie” – nu li se va permite să le strice autorităților socotelile. Cu atât mai mult, după cum a remarcat politologul belarus Aleksei Dzermant, decizia finală în ceea ce privește textul care va fi supus referendumului va fi luată de președintele țării. Scopul reformei este de elibera locul pentru omul său, un succesor de încredere.
Republica Belarus se schimbă
Bucuria și mulțumirea de sine care au emanat din Minsk în ultimul deceniu au dispărut. Din Batka (tătuca), Aleksandr Lukașenko s-a transformat într-un simbol al autocrației, cruzimii manifestate față de disidenți și protestatari. Iritarea și nervozitatea sunt trăsăturile noii realități din Republica Belarus, unde viața a fost împărțită în „înainte” și „după” august 2020, momentul în care au început protestele și au fost înăbușite cu duritate.
Sursă foto: Dreamstime