Noua schemă UE ar putea crește prețurile la benzină și la gaze. Ne vom confrunta cu o explozie a prețurilor?
Noua schemă UE ar putea crește prețurile la benzină și la gaze. Începând cu 2027, UE va începe să stabilească prețul emisiilor de CO2 de la clădiri și din transportul rutier, cu o nouă schemă de tarifare a carbonului, cunoscută sub numele de Emission Trading System 2 (ETS2).
Astfel, scrie Euractiv.com, noua schemă a UE de tarifare a carbonului pentru carburanții rutieri și încălzire (ETS2) – care urmează să fie introdusă în blocul comunitar în 2027 – ar putea duce la creșteri mai mari ale prețurilor, decât se credea inițial, au declarat europarlamentari-cheie pentru sursa citată.
Din anul 2027, UE va începe să stabilească prețul emisiilor de CO2 de la clădiri și din transportul rutier, cu o nouă schemă de tarifare a carbonului, cunoscută sub numele de Emission Trading System 2 (ETS2).
Limita de 45 de euro nu va putea fi păstrată
În 2023, când schema fost convenită, parlamentarii UE au promis că prețurile vor rămâne sub 45 euro pe tona de CO2, ceea ce înseamnă o suprataxă de aproximativ 10 cenți pe litru de motorină sau benzină.
Eșecuri atât în ceea ce privește mobilitatea cât și clădirile
Peter Liese (CDU/PPE), care a fost negociatorul șef al Parlamentului European în acest dosar, a declarat pentru Euractiv că acum este „puțin mai pesimist” că limita de 45 de euro ar putea fi păstrată, „pentru că ne confruntăm cu eșecuri atât în ceea ce privește mobilitatea cât și clădirile.”
Întrucât ETS2 se bazează pe piață, dacă Europa nu reușește să elimine dependența de sursele de energie intensive în CO2, cererea de certificate de emisii de CO2 va crește, iar prețul carbonului va crește obligatoriu. Cu toate acestea, Liese a adăugat că „este misiunea noastră comună să evităm acest scenariu”.
Emisiile de la clădiri, în mare parte cauzate de sistemele de încălzire, și cele din transportul rutier, generate în special de mașini și camioane, scad într-un ritm mai lent decât anticipase Comisiei Europene. Între timp, legi suplimentare pentru reducerea emisiilor în acele sectoare – cum ar fi directiva UE privind clădirile sau o lege germană de interzicere a centralelor pe gaz și ulei (legea încălzirii) – au fost ajustate în mod substanțial sau vor intra pe deplin în vigoare abia într-o etapă ulterioară, cum ar fi eliminarea de facto a motoarelor cu ardere internă până în 2035.
Plafonul de 45 euro, „o frână foarte moale”
Și alți europarlamentari se tem că prețurile vor depăși 45 de euro.
„45 euro nu este o limită mare în designul actual, ci mai degrabă o frână foarte moale”, a declarat Tiemo Wölken, europarlamentar german, coordonator pentru politica de mediu al grupului S&D, de centru-stânga, pentru Euractiv.
„Studiile actuale presupun că prețul ar putea crește până la 200 de euro pe tonă”, a spus el, subliniind cercetările grupului de reflecție german Agora Energiewende.
Pentru a evita „dezechilibrele sociale”, sunt necesari mai mulți bani în fondul UE de 87 de miliarde de euro pentru climatul social, care este menit să atenueze impactul noului preț al carbonului asupra celor mai săraci, a spus Wölken.
Nu putem presupunem creșteri ale prețurilor „pentru gospodării”
În aprilie anul trecut, Liese a spus că există o probabilitate „relativ mare” ca prețurile să rămână sub pragul de 45 euro – iar colegul de grup al lui Wölken, Mohammed Chahim (PvdA/S&D), a remarcat că „nu este nevoie să presupunem deja creșteri ale prețurilor” pentru gospodării”.
Deși negociatorul Green Michael Bloss a făcut la acea vreme comentarii similare, acum a declarat că „este din ce în ce mai probabil ca costurile să depășească 45 de euro din cauza blocării altor legi, de către CDU”. Bloss a recunoscut că astfel de creșteri de preț ar amenința succesul schemei, „deoarece este clar în UE că un preț foarte mare nu este fezabil din punct de vedere politic în sudul Europei”.
Pentru Liese, lecția învățată din legea germană a încălzirii – și reacția cauzată de aceasta – este fundamental diferită. În schimb, spune el, va fi nevoie de un sprijin mai bine direcționat pentru a sprijini gospodăriile cu venituri mici să se orienteze către alternative neutre din punct de vedere climatic.
„Slăbirea ETS2 nu rezolvă o singură problemă. Ar trebui luate și alte măsuri pentru a reduce emisiile”, a spus Liese, adăugând că aceste acțiuni „s-ar putea să fie mai costisitoare și să întâmpine o mai mare rezistență”.
