Strategia Fiscal-Bugetară (SFB)  pentru 2013-2015 a fost publicată de guvernul Ponta la fel ca bugetul pentru acest an: din scurt și făcută pe genunchi. Și, la fel ca și în guvernările anterioare, gradul de transparență lasă de dorit. Mai ales în zona de detaliere a datelor luate în calcul pentru diferite venituri.

Și Consiliul Fiscal (CF) a analizat SFB revizuită, iar concluziile nu sunt tocmai pozitive. „Consiliul Fiscal constată din nou existența unor carențe serioase de transparență în fundamentarea traiectoriei pe termen mediu a veniturilor bugetare, în condițiile în care o evaluare detaliată a impactului măsurilor discreționare nu este oferită decât pentru cele adoptate în contextul bugetului pe 2013“, se arată în analiza CF. Cu alte cuvinte, autoritățile sunt incapabile să detalieze direcțiile în care vor merge veniturile și cheltuielile bugetare în 2014 și 2015, ceea ce înseamnă că deciziile următoare vor fi luate pe moment, în funcție de evoluția acestora.

Adică o lipsă substanțială de predictibilitate, acoperită de o strategie menită doar să adoarmă „vigilența“ organismelor internaționale cu care  avem încheiate diferite acorduri (FMI) sau cu care am semnat angajamente (CE, UE).

Cheltuielile sunt subevaluate

Nefiind detaliată, strategia fiscal-bugetară contrazice declarațiile anterioare ale Guvernului. Cea mai importantă dintre acestea este reducerea, până în 2015, a nivelului de TVA până la 19%, a CAS la angajator cu cinci puncte procentuale, a cotei de TVA la producătorii agricoli la 9%. Lăsăm deoparte introducerea impozitului diferențiat pe venit, cu cote mai mici de 16%, la care premierul Victor Ponta a declarat că renunță deoarece așa a promis colegilor din PNL. Reducerile de TVA și CSA sunt însă trecute în SFB, ca plan pentru următorii ani. Din păcate, nu se menționează nicăieri momentul implementării acestor măsuri și nici vreo evaluare a impactului acestora.

Consiliul Fiscal arată că doar în condițiile în care sistemul actual de taxe și impozite rămâne nemodificat ar fi realiste proiecțiile de venituri din 2014 și 2015. Mai mult, procentele arondate nivelului de cheltuieli în PIB (care urcă la 35,7% în 2013 de la 35,4% în 2012 și rămâne aproape neschimbat până în 2015) se bazează pe o creștere substanțială a intrărilor de fonduri europene, care ar trebui să adauge un procent de 1,2% din PIB în 2015 comparativ cu 2012, iar istoria absorbției de fonduri europene nu susține optimismul Guvernului.

Subevaluat este, în schimb, nivelul cheltuielilor de personal. Ca nivel în PIB, ponderea acestora va crește de la 6,97% în 2012 până la 7,4% în acest an, urmând să coboare până la 6,94% în 2015. Majorarea este provocată de revenirea salariilor bugetarilor la valoarea din iunie 2010, dar și de sumele aferente obligațiilor statului față de anumite categorii de salariați, apărute în urma unor sentințe judecătorești definitive. Excluzând impactul obligațiilor de returnare a unor venituri salariale prin decizii judecătorești, creșterea nominală a cheltuielilor de personal este de 2,56% în 2014 și de 2,75% în 2015.

Numai că intenția declarată a Guvernului este de a păstra, în 2013, numărul de salariați la nivelul de anul trecut. Cum nu există proiecții referitoare la vreo modificare a numărului de salariați în anii următori, se presupune că va rămâne același, iar în acest caz majorarea estimată este subevaluat, aflându-se mult sub inflația medie prognozată. Mai exact, majorarea nominală a salariilor în 2014 poate fi susținută din punct de vedere legal doar de un avans peste așteptări al PIB-ului nominal.

Taxele cresc, veniturile mai puțin

Și evoluţia principalelor categorii de impozite şi taxe este aşteptată să evolueze în linie cu dinamica PIB-ului nominal, cu fluctuaţii importante doar la nivelul componentelor „alte impozite şi taxe generale pe bunuri şi servicii“ (care scad în 2013), unde nu mai sunt luate în calcul venituri din taxa clawback, respectiv „taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţí“ (care scad în 2014), având în vedere veniturile excepţionale, în 2013, din închirierea benzilor de frecvenţă către operatorii de telefonie mobilă, de 2,1 miliarde de lei.

Într-un fel sau altul, Guvernul își acoperă nevoile financiare tot pe spatele contribuabililor deja cocoșați de taxe și impozite. TVA rămâne la fel, dar cresc accizele și redevențele, care sunt suportate în final tot de către consumatori (de această dată, de toți). Iar taxarea muncii rămâne extrem de împovărătoare pentru angajați și angajatori, cu un nivel de până la 80% din salariul net.

Consiliul Fiscal constată din nou existența unor carențe
serioase de transparență în fundamentarea traiectoriei pe termen mediu a veniturilor bugetare.
Ionuț Dumitru, președintele CF