O mare parte dintre retailerii activi pe piaţa locală, loviţi puternic de scăderea puterii de cumpărare, ar putea ajunge în următoarea perioadă la concluzia că poate fi mai profitabil să închidă spaţiul închiriat într-o anumită locaţie şi să continue doar cu plata chiriei minime până la expirarea contractului, fără să desfăşoare vreo activitate în spaţiul respectiv.
Metoda, denumită «going dark», este deja aplicată pe o scară tot mai extinsă de retaileri din Statele Unite ale Americii şi din Europa Occidentală. Acestă pârghie de optimizare a activităţii financiare este viabilă în contextul în care retailerul aflat în dificultate are semnat un contract pe o perioadă standard de cinci ani, pe care dacă îl reziliază unilateral se obligă la plata unor penalizări usturătoare. Trebuie subliniat faptul că majoritatea contractelor înnoite după apariţia crizei prevăd plata unei chirii minime pe spaţiul închiriat, la care se adaugă procent din vânzări.
Spaţiu blocat
„Deşi nu a fost exclusa din strategiile de business, niciun jucător de pe piaţa locală nu a comunicat public folosirea ei. Existenţa unor spaţii închise are natura de a submina imaginea centrului comercial în faţa consumatorilor diminuând atractivitatea şi competivitatea acestuia. Pentru a preîntâmpina astfel de situaţii, proprietarii centrelor comerciale trebuie să se asigure că includ în contractele de închiriere clauze exprese prin care obligă comercianţii chiriaşi să îşi desfăşoare activitatea în spaţiile închiriate, în timpul programului centrului comercial, pe toată durata de valabilitate a contractului de închiriere. Formularea unor astfel de clauze diferă de la caz la caz, iar sancţiunile pentru nerespectarea acestora trebuie să fie energice pentru a descuraja implementarea unor astfel de practici“, a declarat pentru Capital Florin Ţineghe, asociat în cadrul casei de avocatură DLA Piper.
Situaţia pieţei locale de retail este descrisă de numărul mare de cererei de declanşare a procedurii de insolvenţă care s-a adunat pe numele unor branduri notorii. Majoritatea sunt formulate de proprietarii spaţiilor în care activează aceste companii, care au ajuns în incapacitatea de a-şi mai achita chiria lunară.
Printre cei mai cunoscuţi retaileri atacaţi în instanţă de proprietarii mall-urilor din Bucureşti se numără: grupul LPP Fashion care administrează activitatea brandurilor Reserved, Cropp Town şi House; Fashion Retail Group – deţinut de Octavian Radu – care are în franciză brandurile Debenhams şi Aldo; ETP Trading – deţinută de Răzvan Petrovici – care are în franciză brandurile Celio, Etam şi Minelli; Steilmann, TNT, Costa Coffee, dar şi retaileri locali precum Jolidon sau Tina R.