Una dintre noutatile aduse de OG 61 este largirea sferei celor obligati la plata obligatiei bugetare; astfel, platitor al obligatiei bugetare este debitorul sau persoana care, in numele debitorului, conform legii, are obligatia de a plati sau de a retine si de a plati obligatiile bugetare. In cazul in care debitorul nu achita obligatia bugetara, conform art. 7, sunt obligati la plata sumei datorate: mostenitorii care au acceptat succesiunea debitorului decedat; cel care preia, in tot sau in part
Una dintre noutatile aduse de OG 61 este largirea sferei celor obligati la plata obligatiei bugetare; astfel, platitor al obligatiei bugetare este debitorul sau persoana care, in numele debitorului, conform legii, are obligatia de a plati sau de a retine si de a plati obligatiile bugetare. In cazul in care debitorul nu achita obligatia bugetara, conform art. 7, sunt obligati la plata sumei datorate: mostenitorii care au acceptat succesiunea debitorului decedat; cel care preia, in tot sau in parte, drepturile si obligatiile debitorului supus divizarii, fuziunii sau reorganizarii judiciare; persoana careia i s-a stabilit raspunderea in conformitate cu prevederile legale, referitoare la faliment; persoana care isi asuma obligatia de plata a debitorului prin orice act incheiat in forma autentica cu asigurarea unei garantii reale; asociatii sau actionarii la societatile comerciale debitoare; orice persoane, in conditiile legii.
De asemenea, pot raspunde solidar in cazul debitorului declarat insolvabil, persoane juridice sau fizice care, intr-o perioada de trei ani anterioara datei declararii insolvabilitatii, cumpara (sau dobandesc in alt mod), cu rea-credinta, active de la debitorii care isi provoaca astfel insolvabilitatea. Tot solidar pot raspunde administratorii, asociatii sau actionarii semnificativi sau alte persoane care prin adminstrarea societatii i-au provocat insolvabilitatea prin orice mijloace.
Dintre modalitattile de stingere a obligatiilor bugetare, OG 61/2002 numeste: plata; compensarea; executarea silita; prescriptia.
Darile se platesc la 5 si la 20 ale lunii
Plata se face prin decontare bancara, prin mandat postal, in numerar sau prin anulare de timbre mobile la termenele scadente prevazute de actele normative care le reglementeaza. Pentru diferentele de obligatii bugetare, OG 61 stabileste ca, daca comunicarea acestora s-a facut in primele 15 zile ale lunii, termenul de plata este pana la data de 5 a lunii urmatoare, iar in cazul in care comunicarea se face incepand cu a 16-a zi a lunii si terminand cu finalul acesteia, termenul de plata este pana la data de 20 a lunii urmatoare. Pentru obligatiile bugetare restante, esalonate sau amanate la plata, termenele se stabilesc prin documentul prin care se acorda inlesnirea la plata.
In cazul platilor in numerar, obligatia bugetara se considera platita la data inscrisa in documentul de plata eliberat de organele sau persoanele abilitate ale creditorilor bugetari. In situatia platii efectuate prin decontare bancara, se considera platita la data creditarii contului bugetar corespunzator.
Simpla exercitare de catre platitori a cailor de atac (asupra deciziei de plata a creantelor bugetare) la organele competente nu suspenda obligatia de plata. Se poate dispune suspendarea obligatiei de plata a creantelor bugetare, dar numai la cererea, bine argumentata, a debitorului, pana la solutionarea contestatiei.
Daca debitorul nu si-a platit obligatiile bugetare ori acestea nu au fost stinse in alt mod, organul de executare ii va transmite o instiintare de plata prin care i se notifica suma datorata. In termen de 15 zile de la data comunicarii instiintarii de plata, debitorul urmeaza sa isi plateasca obligatiile restante sau sa faca dovada stingerii acestora.
Dobanzile pentru neachitarea la termenul scadent a obligatiilor bugetare se calculeaza pentru fiecare zi incepand cu ziua imediat urmatoare scadentei obligatiei bugetare. Nevirarea in termen de 30 de zile de la data scadentei a sumelor datorate cu titlu de obligatii bugetare calculate si retinute la sursa atrage sanctionarea, cu o penalitate de 10% din aceste sume, a celui obligat sa faca retinerea si virarea sumelor.
Pentru obligatiile bugetare datorate si neachitate pana la 1.01.2003, garantia pentru acordarea inlesnirilor la plata este de 100% din totalul creantelor pentru care s-a acordat inlesnirea si poate fi sub forma de scrisoare de garantie bancara, gaj ori ipoteca.
Stingerea obligatiilor bugetare prin compensare
Compensarea se face de catre autoritatea competenta, la cererea debitorului, in termen de 30 de zile sau din oficiu. Ca si in prezent, aceasta operatiune se efectueaza cu obligatii bugetare datorate aceluiasi creditor bugetar, indiferent de natura lor.
Compensarea se efectueaza cu obligatiile bugetare ce au termene de plata in anul curent, cu obligatii bugetare neachitate pana la data de 31 decembrie a anului precedent, in ordinea vechimii si pana la stingerea integrala a acestora. Se mai poate efectua compensarea si cu dobanzile, penalitatile de intarziere aferente obligatiilor bugetare cu termene viitoare, numai la cererea platitorului.
15 zile de gratie inainte de executare
Daca debitorul nu isi plateste de buna voie obligatiile bugetare datorate, autoritatile competente pot declansa executarea silita. Aceasta nu se perimeaza si se desfasoara pana la stingerea creantelor bugetare inscrise in titlu executoriu.
Inaintea inceperii procedurii executarii silite, daca exista pericolul ca debitorul sa se sustraga de la urmarire sau sa isi ascunda ori sa isi risipeasca averea, creditorii bugetari pot dispune masuri asiguratorii. Acestea vor fi ridicate numai cand au incetat motivele pentru care au fost dispuse. In cazul in care masurile asiguratorii dispuse nu au fost desfiintate in conditiile legii, raman valabile pe toata perioada executarii silite fara indeplinirea altor formalitati. Daca valoarea bunurilor proprii ale debitorului nu acopera integral creanta bugetara, masurile asiguratorii pot fi aplicate si asupra bunurilor detinute de debitori in proprietate comuna cu terte persoane; daca se pune sechestrul asigurator asupra bunurilor imobile, un exemplar al procesului-verbal se trimite pentru inscriere Biroului de Carte Funciara. Astfel, actele de dispozitie ce ar interveni ulterior sunt lovite de nulitate.
Executarea silita incepe prin comunicarea unei somatii in care se notifica debitorului sa plateasca in termen de 15 zile sau sa faca dovada stingerii obligatiei bugetare. Somatia trebuie sa cuprinda datele de identificare ale debitorului, suma pentru care se incepe executarea silita, termenul si indicarea consecintelor nerespectarii acesteia, ca si semnatura si stampila organului de executare. Somatia este obligatorie si poate fi trimisa prin posta, prin executorii bugetari sau inmanata celui somat. In cazul in care acesta refuza primirea somatiei, comunicarea se face prin publicarea unui anunt in cotidienele locale sau in Monitorul Oficial, Partea a IV-a, in care se mentioneaza ca a fost emisa somatia, numele debitorului, suma datorata si termenul de plata. Dupa publicarea acestui anunt, orice act intocmit in cadrul procedurii de executare silita este opozabil debitorului.
Executarea silita se poate intinde asupra tuturor veniturilor si bunurilor proprietate a debitorului; valorificarea acestora se face daca este necesara realizarea creantelor bugetare si a cheltuielilor de executare.
Din momentul in care se indeplineste conditia de publicitate prin inscrierea titlului executoriu la Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare ori in cazul in care bunul se ia in posesie, creditorul bugetar are prioritate fata de garantia reala a celorlalti creditori urmaritori asupra bunului mobil sau sumei in cauza.
Contestatia la executarea silita se poate face in termen de maximum 15 zile de la data cand contestatorul sau cel interesat a luat cunostinta de executare. Contestatia la executare se face de catre persoane juridice, numai cu conditia depunerii unei cautiuni egale cu 20% din cuantumul sumei datorate, la unitatea teritoriala a trezoreriei. In cazul respingerii contestatiei, contestatorul poate fi obligat, la cererea organului de executare, la despagubiri pentru pagubele cauzate de intarzierea executarii.
Organele de executare pot fi creditorii bugetari care administreaza creantele bugetare (prin organele proprii, centrale sau teritoriale), precum si institutiile publice (prin organele proprii). r
Persoanele din cadrul organelor de executare se numesc executori bugetari si indeplinesc o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat pe timpul exercitarii atributiilor ce le revin. r
Acestea sunt imputernicite in fata debitorului sau tertilor prin legitimatie de executor bugetar si delegatie in cauza si sunt obligate sa asigure confidentialitatea informatiilor primite.r
r
Fiscul are planul tuturor conturilor bancarer
r
Bancile au obligatia sa comunice adminstratiei fiscale datele de identificare ale conturilor pe care le deschid sau le inchid titularii lor, forma juridica si domiciliul sau sediul acestora. Aceasta comunicare se face in primele 5 zile ale fiecarei luni. Aceste informatii vor fi utilizate exclusiv in scopuri fiscale si cu respectarea confidentialitatii.r
Executorii bugetari au dreptul de a intra in incinta de afaceri a debitorului sau in orice loc unde acesta isi pastreaza bunurile, pot analiza evidenta contabila a debitorului, pot solicita si cerceta orice document care poate constitui o proba in determinarea bunurilor aflate in proprietatea debitorului. Accesul in locuita sau incinta de afaceri se poate efectua intre orele 6 si 20 in orice zi lucratoare. Doar in cazuri temeinic justificate de pericolul instrainarii unor bunuri, accesul se poate face si la alte ore, insa numai pe baza unei autorizatii emise de instanta judecatoreasca. In absenta debitorului este necesara prezenta unui reprezentant al politiei ori jandarmeriei sau a altui agent al fortei publice si a doi martori cu varsta minima de 18 ani.r
Cheltuielile ocazionate de executarea silita cad in sarcina debitorului urmarit.r
Valorificarea bunurilor mobile si imobile se poate face prin: intelegerea partilor; vanzare directa; vanzare la licitatie; vanzare in regim de consignatie (numai in cazul bunurilor mobile); alte modalitati admise de lege. Vanzarea bunurilor sechestrate se face numai dupa indeplinirea termenului de 15 zile de la data incheierii procesului-verbal, fara efectuarea altei formalitati. r
r
Insolvabilitatea, un fel de salvarer
r
Obligatiile bugetare pot fi scazute din evidenta persoanelor juridice in cazul in care debitorul respectiv se gaseste in stare de insolvabilitate. Procedura de insolvabilitate este aplicabila in situatia in care: debitorul nu are venituri sau bunuri urmaribile; dupa incetarea executarii silite raman debite neachitate; debitorul a disparut sau a decedat fara sa lase avere sau persoana juridica nu mai exista.r
Dreptul de a cere executarea silita a creantelor bugetare se prescrie in termen de 5 ani de la data incheierii anului financiar in care a luat nastere acest drept. Acest termen se suspenda in cazul reesalonarii, amanarii la plata sau in alte cazuri prevazute de lege. Termenele de prescriptie incep la data cand se naste acest drept.tr
r
Ordinea de preferinta la distribuirea sumelor obtinute la executarea silitar
r
1. Creantele reprezentand cheltuielile de orice fel facute cu urmarirea si conservarea bunurilor al caror pret se distribuie.r
2. Creantele reprezentand salarii si alte datorii asimilate acestora.r
3. Creante rezultand din obligatii de intretinere.r
4. Creante bugetare provenite din impozite si taxe.r
5. Creantele rezultand din imprumuturi acordate de stat.r
6. Creante reprezentand despagubiri.r
7. Creante rezultand din imprumuturi bancare.r
8. Creante reprezentand amenzi cuvenite bugetelor de stat sau bugetelor locale.r
9. Alte creante.r
r
Creditorii bugetari care au un privilegiu prin efectul legii si care indeplinesc conditia de publicitate sau de posesie a bunului mobil au prioritate la distribuirea sumei realizate din vanzare fata de alti creditori care au garantii reale asupra bunului respectiv.r
r
Ce aduce nou OG nr. 61/2002 privind colectarea creantelor bugetarer
r
– Art. 6 al. 2: stabileste calitatea de platitor al obligatiei bugetare a sucursalelor si punctelor de lucru ale persoanelor juridice romaner
– Art. 6 al. 3: stabileste calitatea de platitor al obligatiei bugetare a sucursalelor si punctelor de lucru ce apartin persoanelor juridice care nu au sediul in Romaniar
– Art. 7 al. 1: largeste sfera celor obligati la plata obligatiei bugetare in cazul in care aceasta nu este achitata de debitorr
– Art. 7 al. 2: stipuleaza raspunderea solidara (a administratorilor, asociatilor, actionarilor semnificativi etc.) in cazul obligatiilor bugetare restante ale debitorului declarat insolvabilr
– Art. 7 al. 3: stabileste raspunderea administratorilor/persoanelor care au exercitat legal activitatea de administrare a unei societati comerciale pentru obligatiile bugetare restanter
– Art. 10: modifica durata termenelor de plata a obligatiilor bugetare fata de vechea reglementare r
– Art.13: se renunta la notiunea de „majorari”, legiuitorul referindu-se acum la dobanzi, penalitati sau penalitati de intarziere; se stabilesc datele de la care incep sa curga dobanzile in diverse situatiir
– Nu se mai regaseste vechea prevedere din OG nr. 11/1996 (art. 15) care stipula ca nu se datoreaza majorari la sumele incasate efectiv prin poprire pe salarii si pensii de la persoane fizicer
– Art. 14: stabileste cuantumul penalitatilor de intarziere si momentul de la care incep sa curga, in diferite situatii; se permite cumulul penalitatilor de intarziere cu dobanzile si alte penalitatir
– Art.15: stabileste calculul dobanzilor in cazul debitorului insolvabil;r
– Art. 17: introduce o penalitate suplimentara pentru intarzieri la plata mai mari de 30 de ziler
– Art. 19 : prevede dreptul platitorilor de a primi dobanda pentru sumele pe care bugetul trebuie sa le restituier
– Art. 28 si 29: inlesnirea la plata se acorda numai dupa constituirea unei garantii de 100% din valoarea obligatiilor datorater
– Art. 31 si urmatoarele: r
prevad ca masurile asiguratorii se pot aduce la indeplinire prin procedura administrativa.