Pandemia de COVID-19 poate fi privită drept un nou „11 septembrie” ca urmare a impactului său global și de durată.
În urmă cu aproape 20 de ani, brusc și „fără avertisment”, căderea Turnurilor Gemene a traumatizat o generație și a marcat un punct de cotitură într-o lume care părea să se „detensioneze” treptat și să devină mai liberă, mai ales de la sfârșitul războiului rece. De altfel, este necesar să revenim la căderea zidului Berlinului pentru a găsi un moment de aceeași importanță în istoria mai recentă.
11 septembrie ne-a adus noi războaie, noi alianțe și noi divizări, terorismul fără chip, mai multă xenofobie, dar și consolidarea agendelor de securitate. De asemenea, a fost începutul unei perspective mai sceptice asupra guvernelor și a voinţei lor de a le spune adevărul cetățenilor. În acelaşi fel, și respectând aforismul potrivit căruia „există decenii în care nu se întâmplă nimic, dar există săptămâni în care se petrec decenii”, există o lume înainte și după pandemia pe care încă o descoperim.
Oamenii au schimbat deja felul în care se raportează, trăiesc, muncesc și cheltuiesc banii. Companiile au înţeles deja că trebuie să se adapteze din punct de vedere financiar, operațional și de piață.
Statele devin și mai puternice, dar și mai îndatorate și mai dependente de un sistem monetar care îşi testează limitele, iar marile puteri manifestă o mare neîncredere reciprocă. Și, la fel ca în 2001, frica și îndoiala prevalează în viața noastră de zi cu zi.
