Reținea unui procent din veniturile comunităților blocate și redistribuirea localităților cu venituri mici
Statul român introduce o nouă taxă controversată, denumită deja „taxa pe hărnicie”, care presupune reținea unui procent din veniturile municipiilor, orașelor și comunelor ce colectează sume mari din impozite. Banii vor fi redistribuiți localităților cu venituri mai mici, potrivit proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2025, adoptat recent de Parlament.
Cum funcționează noua taxă și cum vor fi redistribuite sumele
Conform articolului 6, punctul b al legii, statul va reține 15% din excedentul municipiilor care depășesc pragul de 2.000 lei/locuitor/an și 10% din excedentul orașelor și comunelor care depășesc pragul de 1.500 lei/locuitor/an. Aceste sume vor fi redistribuite localităților mai puțin prospere, pentru a echilibra dezvoltarea regională.
„63% la bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor pe al căror teritoriu își desfășoară activitatea plătitorii de impozit pe venit. În cazul în care media pe locuitor, calculată la nivelul fiecărui municipiu, oraș sau comună, după caz, ca raport între suma corespunzătoare cotei prevăzută la prezentul alineat și numărul de locuitori, este mai mare de 2.000 lei/locuitor/an în cazul municipiilor și respectiv 1.500 lei/locuitor/an în cazul orașelor și comunelor, la diferența rezultată între suma aferentă cotei de 63% și cea calculată prin înmulțirea numărului de locuitori cu media per locuitor corespunzătoare tipului unității administrativ-teritoriale se aplică o reținere de 15% în cazul municipiilor și 10% în cazul orașelor și comunelor.
În baza reținerilor de 15%, respectiv 10%, prevăzute la prezentul alineat, se calculează coeficienți de corecție care se utilizează lunar la determinarea sumelor aferente cotelor cuvenite unităților administrativ-teritoriale respective și care se aprobă prin ordin al viceprim-ministrului, ministrului finanțelor, în termen de 5 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Reținerile astfel aplicate sunt venituri definitive ale bugetului de stat”.
Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a explicat că această măsură vine pentru a corecta dezechilibrele cauzate de alocările bazate pe date demografice depășite. Potrivit acestuia, localitățile cu un număr mare de locuitori fictivi au beneficiat de fonduri nejustificate. De asemenea, oficialul susține că prin această redistribuire, comunitățile mai mici vor putea accesa fonduri suplimentare pentru investiții esențiale, precum modernizarea infrastructurii sau dezvoltarea serviciilor publice.
Marile orașe vor fi principalele afectate de noua taxă
Marile orașe, care atrag cele mai multe investiții și resurse, vor fi principalele afectate de noua taxă. Estimările indică pierderi semnificative pentru primăriile din:
- Timișoara – aproximativ 13 milioane de euro
- Iași – circa 8 milioane de euro
- Bacău – 3 milioane de euro
Primarii din aceste municipii critică decizia, considerând-o o penalizare a localităților prospere și eficiente. Reprezentanții Asociației Municipiilor din România au cerut discuții urgente cu premierul și ministrul Finanțelor pentru clarificări.
Pe de altă parte, oficialii guvernamentali susțin că redistribuirea fondurilor va sprijini dezvoltarea echilibrată a țării, permițând comunităților mai mici să investească în infrastructură și servicii publice. Ministrul Finanțelor a subliniat că, fără această intervenție, decalajele dintre localități s-ar accentua, conducând la o dezvoltare inegală a României.
Reacțiile la noua taxă au stârnit controverse
Măsura a stârnit controverse în mediul administrativ și de afaceri, mulți considerând-o o descurajare a eficienței fiscale. Primăriile afectate susțin că această taxă ar putea descuraja atragerea de investiții private, care ar putea migra către regiuni unde povara fiscală este mai redusă. De asemenea, unii economiști consideră că impunerea unei taxe suplimentare asupra localităților prospere ar putea avea efecte negative asupra dezvoltării economice pe termen lung.
Deocamdată, nu există semnale că Guvernul ar lua în considerare modificarea noilor prevederi. Cu toate acestea, presiunea exercitată de autoritățile locale ar putea forța o reevaluare a impactului acestei taxe asupra bugetelor municipale și a dezvoltării regionale.
