Poziția sindicatelor și a patronatelor este cunoscută: actuala variantă este inacceptabilă și, potrivit afirmației de acum celebre a lui Dan Matei Agathon, reprezentant al patronatelor industriașilor, acestea vor refuza orice fel de dialog social pe această temă. Trecând de asocierea inedită dintre cele două părți, sindicate și patronate, care, teoretic, ar trebui să se afle pe poziții contrare, nemulțumirile lor sunt, cumva, de înțeles. Fără îndoială, actualul proiect avantajează serios angajatorul, majoritatea modificărilor exprimând punctele de vedere manifestate în mod repetat de companiile private, prin vocea Consiliului Investitorilor Privați și a Camerei de Comerț Româno-Americane. Pe de altă parte, reprezentanții sindicatelor și cei ai patronatelor evită să aducă în discuție tenta accentuat pro-angajat a actualei legislații a muncii, care face ca o mare parte (70-80%, potrivit Cristinei Randjak, avocat specializat în cadrul bpv Grigorescu) din persoanele concediate care-și cheamă în instanță foștii angajatori să și câștige procesele.
În final, majoritatea actorilor de pe piața muncii, dar situată în afara cercurilor sus-menționate (companii de recrutare, case de avocatură, consultanți) consideră că varianta propusă este menită să echilibreze derapajele din legislația actuală. De aceeași părere este, de altfel, și președinția, Traian Băsescu făcând săptămâna trecută un apel către politicieni să aprobe flexibilizarea Codului muncii, subliniind în subisidar că „nu adoptă o poziție înțelegătoare față de patronate.“
Rămâne de văzut în ce măsură opiniile lor vor avea destulă greutate ca să grăbească adoptarea actualului proiect. Dar care sunt, punct cu punct, aceste puncte de vedere?
De ce s-au iritat atât de tare sindicatele
„Proiectul cuprinde în principal prevederi care clarifică anumite aspecte ce suscitaseră, în reglementarea prezentă, discuții și interpretări neunitare“, spune Cristina Randjak, convinsă că, prin eventuala aprobare a proiectului, nu ar fi neapărat favorizat angajatorul, cât s-ar stabili un echilibru în raportul dintre cele două părți. Cum se explică, în aceste condiții, înverșunarea sindicatelor? „Este posibil ca aceasta să fie justificată de faptul că liderii sindicali pierd din protecția oferită prin lege. Reglementarea actuală le oferă protecție în caz de concediere pentru motive care țin de activitatea sindicală, și, între altele, și pentru necorespundere profesională pe durata mandatului și pe o perioadă de doi ani după încetarea acestuia. Or, conform noului proiect, aceștia ar putea fi concediați pentru necorespundere profesională chiar dacă aceasta intervine în perioada menționată“.
Potrivit Cristinei Randjak, una dintre cele mai benefice modificări este posibilitatea de extindere cu până la 36 de luni a contractului individual de muncă (CIM) pe durată determinată, atunci când trebuie finalizat un proiect în care respectivul angajat este implicat. „Angajatul va avea un loc de muncă pentru o perioadă mai lungă, iar angajatorul își va putea realiza proiectele cu același angajat, evitând astfel costuri suplimentare cu instruirea unui nou salariat“, expune avantajele intrării în vigoare a unei asemenea decizii reprezentanta bpv Grigorescu.
Anagajatorul, din nou stăpân

Și, chiar dacă majoritatea articolelor modificate vin în avantajul angajatorului, acestea, crede ea, sunt  justificate. „Intră aici prelungirea termenului de preaviz în cazul demisiei angajatului. Este o măsură necesară, angajatorul având nevoie de un interval mai lung de 15, respectiv 30 de zile pentru recrutarea unui înlocuitor și instruirea acestuia.“
 O altă clauză care vine, fără doar și poate, în avantajul companiei, este ­abrogarea unui articol din Codul muncii prin care angajatorul care a recurs la concedieri colective nu are voie să angajeze pe nimeni, pe acele posturi, timp de nouă luni. Și în acest caz există o justificare economică, e de părere Mihaela Scărlătescu, Managing Partner în cadrul Scărlătescu Law Office: „În situația în care compania reușește să se redreseze, ar fi injust și ar suferi însăși economia de stat dacă, în loc să își dezvolte activitatea, compania ar sta blocată în proceduri complicate.“
O serie de clauze sunt menite să înlăture dubiile din raporturile de muncă. Devine, de pildă, obligatorie stipularea criteriilor de evaluare a salariatului.
Mihaela Scărlătescu, managing partner, Scărlătescu Law Office
Noi avantaje pentru angajat

-Posibilitatea de a avea un program individualizat
-Anularea prevederii prin care angajatul poate fi pedepsit cu suspendarea contractului în cazul unei abateri disciplinare
-Posibilitatea de a beneficia de timp liber pentru ore suplimentare prestate în 60 de zile (față de 30, în prezent), putând obține zile libere (nu doar ore) plătite
 
Noi avantaje pentru angajator

-Prelungirea perioadei de probă de la 15 zile la 45 și de la 45 de zile la 120, pentru funcții de execuție și respectiv manageri
-Reducerea perioadei de concediu neîntrerupt de la 15 zile la 10 zile
-Abrogarea interdicției de a face timp de nouă luni angajări pe posturi care au făcut obiectul unor concedieri colective