Concedierea mai simplă a angajaţilor neperformanţi, perioade mai lungi de probă şi contracte cu durata determinată mai uşor de încheiat sunt principalele modificări ale Codului Muncii, aflat în dezbatere. Criza forţează reaşezarea raporturilor de muncă. Performanţa, productivitatea angajaţilor la costuri cât mai scăzute sunt acum, mai mult decât înaintea crizei, în atenţia angajatorilor. Criteriile economice trebuie să stea înaintea celor de ordin social pentru ca afacer
Concedierea mai simplă a angajaţilor neperformanţi, perioade mai lungi de probă şi contracte cu durata determinată mai uşor de încheiat sunt principalele modificări ale Codului Muncii, aflat în dezbatere.
Criza forţează reaşezarea raporturilor de muncă. Performanţa, productivitatea angajaţilor la costuri cât mai scăzute sunt acum, mai mult decât înaintea crizei, în atenţia angajatorilor. Criteriile economice trebuie să stea înaintea celor de ordin social pentru ca afacerea să rămână în picioare. De aceea, şi presiunile companiilor pentru a obţine o legislaţie a muncii mai flexibilă au crescut în ultima vreme.
În acest context, Guvernul a început discuţiile cu reprezentanţii mediului de afaceri şi ai sindicatelor pentru modificarea Codului muncii care „în momentul de faţă îi protejează excesiv pe angajaţi, în condiţiile în care cu greu pot fi sanctionaţi dacă nu performează sau săvârşesc abateri disciplinare“, după cum afirmă avocatul Mihaela Scărlătescu. La rândul său, avocatul Ioan Dumitraşcu, partener PeliFilip, spune că „de mult timp există presiuni din partea organizaţiilor patronale şi a marilor angajatori pentru a corecta sau echilibra unele prevederi din legislaţie care îngreunează relaţiile de muncă“. Întrucât dezbaterile sunt abia la început, există pe de o parte propunerile mediului de afaceri şi ale avocaţilor care, potrivit acestora, vor echilibra raportul dintre angajaţi şi angajatori, iar pe de cealaltă opoziţia sindicatelor care cred că angajatorii vor primi prea multă putere.
„Se propun, spre exemplu, majorarea perioadei de probă pentru verificarea aptitudinilor salariaţilor, extinderea duratei delegării, mai puţine constrângeri pentru angajator în ceea ce priveşte concedierile, extinderea termenului în care se pot încheia contracte cu durată determinată. În acelaşi timp, ar urma să se introducă şi drepturi suplimentare pentru angajaţi, cum ar fi compensaţii în caz de concediere“, precizează Şerban Pâslaru, avocat asociat Ţuca Zbârcea & Asociaţii şi coordonator al departamentului de dreptul muncii.
Propunerile mediului de afaceri
Potrivit reprezentanţilor Amcham, există mai multe prevederi legislative care ar trebui analizate. Astfel, timpul de muncă şi timpul de odihnă ar trebui negociate direct cu angajatul în funcţie de nevoile acestuia, contractele cu durata determinată ar trebui să fie mai uşor de încheiat şi să nu mai fie o excepţie de la regula contractului cu durata nedeterminată, aşa cum este în prezent. Totodată, perioadele de probă ar trebui să fie mai lungi şi să poată fi aplicate noilor angajaţi, indiferent de numărul angajaţilor supuşi anterior perioadei de probă pentru acelaşi post.
Contractul colectiv de muncă la nivel naţional ar trebui abrogat, iar contractul colectiv pe ramură ar trebui să se aplice doar părţilor semnatare, nu şi celor care, deşi activează în sectorul respectiv, nu au participat la negocieri.
Alte modificări ar trebui să privească înlăturarea obligativităţii negocierilor colective la nivel de unitate, precum şi a regulilor legate de reprezentativitatea cerută pentru negocierea contractului colectiv de muncă.
Performanţa angajaţilor
Schimbarea condiţiilor de pe piaţa muncii cauzată de înrăutăţirea climatului economic impune, în consecinţă, o regândire a drepturilor şi obligaţiilor angajaţilor şi ale angajatorilor cu atât mai mult cu cât concedierile şi, implicit, concurenţa acerbă pentru un loc de muncă sunt parte din cotidian.
Una dintre problemele frecvente, rezultate din dificultăţile economice ale companiilor de la începutul crizei, este cea a concedierilor.
În astfel de situaţii, avocatul Ioan Dumitraşcu spune că angajatorii ar vrea să prevaleze criteriile de performanţă a salariaţilor, şi nu cele de ordin social. „În cazul unei restructurări, angajatorul trebuie să poată rămâne cu salariaţii cei mai buni din punct de vedere profesional, numai aceştia, şi nu colegii lor mai puţin performanţi, putând să conducă la creşterea economică a angajatorului“, consideră reprezentanţii Amcham.
„La prima vedere, se poate considera că introducerea unui asemenea principiu este doar în beneficiul angajatorilor. Totuşi, instaurarea acestui principiu este în ajutorul activităţii salariaţilor performanţi, angajatorul va creşte din punct de vedere economic şi va putea crea noi locuri de muncă, degrevând astfel statul de suportarea cheltuielilor aferente prestaţiilor sociale acordate persoanelor fără loc de muncă sau fără mijloace de întreţinere. Angajaţii vor fi motivaţi să atingă performanţe cât mai bune pentru a-şi păstra locul de muncă, forţa de muncă va câştiga astfel în competitivitate, prelungindu-şi perioada activă pe piaţa forţei de muncă“, explică aceştia.
În cazul în care aceste propuneri legislative vor avea câştig de cauză, avocaţii estimează că va creşte numărul de litigii de muncă în perioada imediat următoare aprobării noului act normativ.
„În momentul de faţă, angajatorul este blocat de prevederi birocratice în organizarea activităţii sale. Desfiinţarea unui post de muncă pentru motive ce ţin de randamentul activităţii este greoaie şi există riscul de a fi anulată în instanţă. Mai mult, de fiecare dată când un angajat simte că va fi cercetat disciplinar sau că i se va desface contractul de muncă în mod abuziv îşi ia concedii medicale pentru suspendarea contractului de muncă“, afirmă avocatul Mihaela Scărlătescu.
Sindicatele se simt ameninţate
Dezbaterile dintre angajatori şi sindicate se anunţă aprinse, cu atât mai mult cu cât sindicatele îşi simt ameninţată poziţia, pe măsură ce apar şi propuneri care vizează direct organizarea şi conducerea acestor instituţii, cum ar fi creşterea numărului de membri pentru constituirea unui sindicat sau încetarea plăţii salariului pe durata mandatului liderilor de sindicat.
De altfel, odată cu modificarea Codului muncii, Guvernul vrea să schimbe toată legislaţia din domeniu, inclusiv pe cea care reglementează activitatea sindicatelor. Deşi executivul anunţase că noul act normativ va fi aprobat în septembrie, proiectul este departe de a fi definitivat, iar ministrul muncii nu a prezentat încă varianta proprie.
Angajatorii trebuie să îşi poată stabili propria politică de personal ţinând cont de situaţia economică instabilă, fără a fi blocaţi în instanţe.
Mihaela Scărlătescu, avocat
9.000 de dosare privind litigii de muncă au fost înregistrate în plus în primul trimestru din 2010 faţă de media trimestrială a anului trecut
DETALII:
Citeşte şi opinia AmCham Romania referitoare la Modificarea Codului Muncii
Citeşte şi opinia lui Ioan Dumitraşcu, partener PeliFilip
Citeşte şi opinia lui Şerban Pâslaru, Avocat asociat al Ţuca Zbârcea & Asociaţii şi coordonator al departamentului de dreptul muncii