Aşa cum arătam în articolul anterior, chestiunea esenţială ridicată de intrarea în vigoare a Noului Cod de Procedură Civilă (NCPC) este dacă momentul la care a început să se aplice şi modificările multiple, parţial surprinzătoare,aduse noii legi, pot cauza probleme sau incidente majore în justiţia civilă.

Răspunsul meu la această întrebare este un ferm nu. Mai exact, nu cred că vom asista la incidente majore, la convulsii de orice fel sau blocaje în activitatea instanţelor civile. După cum, în egală măsură, sunt convins că aplicarea NCPC nu va aduce pe parcursul anului 2013 (şi nici pe termen scurt, în perioada imediat următoare) niciunul din efectele benefice aşteptate.

Motivele care sprijină răspunsul optimist în ceea ce priveşte posibilele probleme majore,mai precis, lipsa lor, generate de intrarea în vigoare a Codului, sunt următoarele:

Problema necunoaşterii legii de către justiţiabili reprezintă una dintre problemele majore cu care s-a confruntat şi se va confrunta justiţia noastră. Efect al unei mentalităţi păguboase şi al lipsei culturii juridice profesioniste, justiţiabilul român nu cunoaşte, în general şi de cele mai multe ori, legea, inclusiv procedura civilă. Din această perspectivă, este lesne de înţeles de ce necunoaşterea legii noi nu poate avea un impact mai mare sau mai sever decât necunoaşterea legii vechi. Desigur, dincolo de această stare a lucrurilor, există o minoritate numeroasă – corporaţii, persoane juridice a căror structură include personal calificat din punct de vedere juridic -şi profesioniştii, ale căror eforturi susţinute, de asimilare a noii reglementări, vor duce la aplicarea adecvată a acesteia.

Al doilea argument îl reprezintă posibilitatea utilizării "butonului de urgenţă" de către legiuitor, şi anume modificarea legislaţiei. Intrarea în vigoare a Codului a fost posibilă numai după ce legiuitorul a amânat temporar sau a eliminat aplicarea dispoziţiilor care au fost socotite cele mai problematice, sau chiar inaplicabile. În măsura în care aplicarea NCPC va semnala probleme grave, nu am niciun dubiu că legiuitorul va interveni legislativ, schimbând ceea ce trebuie schimbat pentru a rămâne pe traiectoria dorită. Desigur, astfel de intervenţii în cuprinsul NCPC nu sunt dezirabile, fiind chiar contraindicate în măsura în care vin în conflict cu scopurile esenţiale ale reglementării, însă sunt o realitate des întâlnităîn practica ultimilor ani.

În fine, principala presiune a aplicării NCPC cade, poate chiar înaintea justiţiabililor, asupra instanţelor de judecată, a judecătorilor şi a personalului auxiliar. NCPC este o nouă provocare pentru justiţie, în condiţiile în care realităţile şi modul de conduită impuse sunt grefate pe veşnicele probleme de subfinanţare, inexistenţa logisticii necesare, o organigramă cu multiple lipsurişi altele.

Revenind la motivele de optimism, trebuie să avem încredere în discernământul factorilor de decizie care au evaluat şi decis că, în contextul modificărilor de ultimă oră, aparatul justiţiei poate să facă faţă acestei noi realităţi. Dacă nu au greşit până acum în decizii similare, nu văd de ce am prezuma că acum lucrurile sunt diferite.

Nu în ultimul rând, am încredere în judecători. Îndelung antrenata capacitate de a funcţiona fără a avea hârtie, spaţii necesare, tuş de imprimantă, cu un număr de dosare cu mult peste orice standard civilizat etc, a transformat judecătorul român într-un performer la acest capitol.

Aşadar, ziua Z nu va fi urmată de un big bang. Privind lucrurile în ansamblu, concluzia este: sistemul va continua să funcţioneze; imperfect, aşa cum suntem obişnuiţi, dar va funcţiona. Schimbând perspectiva, nimic din ceea ce am spus nu exclude posibilitatea ca NCPC să fie cauza unor mari surprize sau a "apocalipsei juridice" pentru orice justiţiabil care va ignora noua reglementare, însă asta este o cu totul altă poveste…