Scurtarea pedepselor şi a termenelor de prescriere prevăzute în noile coduri sunt considerate de jurişti ca un act sinucigaş, într-o perioadă în care se aşteaptă o creştere a infracţionalităţii
Guvernanţii susţin adoptarea urgentă a celor patru mari coduri, afirmând că acestea sunt cerute de Comisia Europeană (CE). Principalul argument este Raportul pe justiţie, pe care Bruxelles-ul îl va publica peste câteva luni, existând posibilitatea activării clauzei de salvgardare. Cu toate acestea, fostul ministru al justiţiei, Rodica Stănoiu, a declarat că reprezentanţii CE nu au cerut niciodată României să modifice aceste coduri. Stănoiu a spus că, atunci când deţinea portofoliul de la justiţie, discuţiile purtate cu Bruxelles-ul s-au referit strict la adăugarea în actuala legislaţie a răspunderii penale a persoanelor juridice, şi nu la modificarea codurilor. „Procurorii mi-au spus că aceste coduri sunt făcute de avocaţi în interesul clienţilor, iar judecătorii mi-au transmis că eivor fi mult mai vulnerabili prin această legislaţie“, a adăugat aceasta.
La rândul său, procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, a afirmat că există riscul ca în unele dosare aflate pe rol să se împlinească prescripţia ca urmare a intrării în vigoare a noului Cod penal. De aceea, este important ca astfel de situaţii să fie evitate, prin adoptarea de norme tranzitorii, în caz contrar mulţi dintre cei care au dosare în curs de soluţionare vor tergiversa finalizarea acestora, pentru a le fi aplicată legea mai favorabilă.
Avocatul Lucian Bolcaş consideră că „infracţionalitatea va creşte în perioada de criză, la fel ca şi numărul actelor de corupţie. De aceea, scurtarea pedepselor şi a termenelor de prescripţie este un act sinucigaş. Sigur, astfel se poate prescrie şi dosarul Flota“.
Olivia Iordănescu, avocat în cadrul societăţii civile de avocatură „Iordănescu şi Asociaţii“, comentează pentru Capital o serie de modificări privind modul în care este reglementată infracţionalitatea economică, în care se încadrează o gamă largă de infracţiuni, de la spălare de bani şi evaziune fiscală până la înşelăciune şi neglijenţă. Astfel, în proiectul legii privind Codul penal publicat pe site-ul Ministerului Justiţiei, modificările, nesupuse dezbaterii publice, sunt nu doar substanţiale, ci şi contradictorii: unele infracţiuni au fost dezincriminate, iar numeroase pedepse au fost reduse, cum este cazul infracţiunilor la regimul stabilit pentru anumite activităţi economice şi al infracţiunilor de corupţie.
Ministerul Justiţiei explică reducerea pedepselor cuprinse în proiectul noului Cod penal prin faptul că, „în ultimul deceniu, practica a demonstrat că nu mărirea exagerată a limitelor de pedeapsă este soluţia eficientă pentru combaterea criminalităţii“. În replică, organizaţia Transparency International România susţine că „efectele directe ale noului mod de reglementare sunt încurajarea suspendării executării pedepselor, prescripţia mai rapidă a răspunderii pentru infracţiunile de corupţie şi pronunţarea unor pedepse mai mici“.
Ce se schimbă
Pentru delapidare, pedeapsa este redusă de la 1-15 ani, cât se prevede în actualul Cod penal, la 2-7 ani, conform noului proiect. Deasemenea, a fost scurtat şi termenul de prescriere, de la zece ani la opt ani. Şi deturnarea de fonduri beneficiază de pedepse mai blânde. Astfel, dacă în actualul cod infracţiunea este sancţionată cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi, în noua variantă pedeapsa cu închisoarea se reduce la 1-5 ani, iar fapta se prescrie în 5 ani, faţă de 10 ani cât este în actualul cod. În ceea ce priveşte înşelăciunea cu file cec, sancţionată cu închisoare între 3 şi 15 ani de codul în vigoare, infracţiunea nu este incriminată de viitorul Cod penal. Pentru luare de mită, pedeapsa iniţială care era cuprinsă între 3 şi 12 ani de închisoare se reduce acum la 2-7 ani, termenul de prescripţie fiind scurtat de la 10 ani la 8 ani. În cazul traficului de influenţă, noul cod prevede o pedeapsă cu închisoarea între 1 şi 5 ani, faţă de o perioadă de detenţie între 2 şi 10 ani, cât este stipulat în codul aflat în vigoare.
«Procurorii mi-au spus că aceste coduri sunt făcute de avocaţi în interesul clienţilor, iar judecătorii mi-au transmis că ei vor fi mult mai vulnerabili prin această legislaţie.»
Rodica Stănoiu, fost ministru al justiţiei
