„Cei care vor opta pentru prima variantă și se întorc la muncă înainte de expirarea celor 12 luni vor beneficia de un stimulent lunar de 500 de lei până când copilul va împlini doi ani“, explică ministrul muncii, Ioan Botiș.
Schimbările au pus pe jar creșele. Mai ales pe cele particulare, căci cele de stat sunt, oricum, insuficiente și, în destule cazuri, oferă condiții discutabile.
„În ultimele săptămâni, au sunat telefoanele ca la Gara de Nord. Cu siguranță va crește cererea în următoarea perioadă. Problema este că statul nu ajută deloc la dezvoltarea domeniului“, spune Roxana Ion, managerul celor două creșe private Roxy Baby din București.
Și numărul bonelor s-ar putea majora semnificativ. „Ca urmare a noilor reglementări, se pare că anul viitor ne vom confrunta cu o creștere spectaculoasă a cererii de bone, indiferent de originea lor. Țările asiatice (Filipine, Thailanda, Nepal etc.) reprezintă o «piață» extraordinară, cu potențial ridicat din acest punct de vedere“, explică Roxana Rusu, Managing Partner al agenției de plasament de persoane Diamond Jobs. Ea spune că, în ultima vreme, și bonele din România au început să urmeze cursuri de specialitate.
Sunt voci care susțin că, în realitate, modificările nu vor afecta chiar atât de multe familii. Asta pentru că, după cum arată statisticile, multe mame deja se întorceau la muncă înainte de expirarea celor doi ani.
Cât e de lung concediul maternal?
Astfel, la un număr mediu de nașteri de circa 220.000 pe an, ar trebui să avem 440.000 de beneficiari ai indemnizației. Chiar dacă scădem cele circa 10% din nașteri în care este vorba de la al patrulea copil în sus (cazuri care nu se califică pentru concediul maternal), tot ar trebui să fie 400.000 de indemnizații în plată în orice moment. Ori, potrivit datelor oficiale, numărul acestora este de 198.000. Cum este greu de crezut că în jumătate din familiile care fac copii în România nici mama, nici tatăl nu a avut niciun fel de venit impozabil în anul anterior nașterii, este clar că avem de-a face cu un număr important de cazuri în care concediul la care dă dreptul legea nu este luat decât parțial (cel mai probabil, concediul maternal mediu este de un an și câteva luni).
În plus, chiar și asupra celor care vor să stea cu copilul mai mult de un an, impactul va fi atenuat de faptul că, din cei aproape 198.000 de beneficiari (care încasează în total cam 40 de milioane de euro pe lună), peste 131.000 primesc în acest moment indemnizații sub 1.200 de lei (circa 87.000 încasau doar 600 de lei pe lună, iar alți 44.000, între 601 și 1.200 de lei). Rămân, așadar, cam 66.000 de persoane în concediu de îngrijire a copilului care primesc peste 1.200 de lei lunar (din care 17.000, între 1.200 și 2.000, cam 45.000, între 2.000 și 3.437 de lei și aproape 3.500 care încasează nivelul maxim, de 3.438 de lei).
Probabil că în ceva mai mult de jumătate din aceste cazuri exista intenția rămânerii în concediu pentru perioada maximă. Așadar, dacă schimbările privind concediul maternal vor duce la o descurajare a nașterilor, aceasta se va întâmpla mai ales în rândul familiilor din clasa de mijloc.
„Ar fi un dezastru pentru noi dacă oamenii cu venituri medii și peste medii ar începe să facă mai puțini copii. Practic, toate produsele noastre țintesc aceste categorii“, explică un importator de jucării din București. Dar efectele pe termen lung ale unei astfel de evoluții vor fi, cu siguranță, mult mai sensibile decât eventualul faliment al unor afaceri.