majorarea a fost amanata cu o luna pentru a lasa timp bancilor sa isi adapteze softurile. Chiar si cu acest nou termen, modificarea adusa Codului fiscal in mijlocul anului si neanuntata cu sase luni inainte, asa cum prevede legea, nu este lipsita de probleme. Deponentilor care si-au adus banii in banci mizand pe un anumit castig in momentul constituirii depozitelor nu le ramane decat sa se multumeasca in momentul de fata cu scuzele ministrului Finantelor, Ionut Popescu, intrucat necesitatea de a
majorarea a fost amanata cu o luna pentru a lasa timp bancilor sa isi adapteze softurile. Chiar si cu acest nou termen, modificarea adusa Codului fiscal in mijlocul anului si neanuntata cu sase luni inainte, asa cum prevede legea, nu este lipsita de probleme. Deponentilor care si-au adus banii in banci mizand pe un anumit castig in momentul constituirii depozitelor nu le ramane decat sa se multumeasca in momentul de fata cu scuzele ministrului Finantelor, Ionut Popescu, intrucat necesitatea de a acoperi gaurile din buget nu permite guvernantilor sa revina asupra masurii.Pentru depozitele bancare ce vor fi constituite dupa 1 mai, situatia este destul de simpla. Din dobanda obtinuta, banca va retine 10% si va vira banii statului. La nivelul actual al dobanzilor din sistemul bancar, masura se va traduce, pentru deponenti, intr-o diminuare a castigului net cu aproximativ un punct procentual. Lucrurile se complica insa in cazul depozitelor constituite inainte de 1 mai si care au scadente dupa aceasta data. Cum impozitul majorat nu se poate aplica retroactiv, cota de 10% va trebui sa corespunda doar perioadei dintre data de 1 mai si data scadentei depozitului. Pentru intervalul cuprins intre data constituirii depozitului si 1 mai se va aplica vechiul impozit de 1%. „Calculul pro-ratei temporis se face proportional cu numarul de zile din fiecare perioada aferenta unuia dintre cele doua cote de impunere. Noi ne uitam la castigul total din dobanda si apoi aplicam pro-rata“, spune Dan Marinescu, consilier al ministrului Finantelor Publice. Potrivit afirmatiilor sale, metoda functioneaza si in cazul castigurilor obtinute din dobanzi variabile. Deponentii care se afla intr-o astfel de situatie, vor constata, la data retragerii, o diminuare a castigului net fata de suma estimata initial (cand nu se stia ca va fi majorat impozitul de 1%) cu atat mai mare cu cat este mai lunga perioada dintre 1 mai si data scadentei. Spre exemplu, pentru un depozit de 100 milioane de lei pe sase luni, dobanda neta de circa 5,073 milioane de lei estimata initial se va diminua cu aproximativ 230.000 de lei daca data de 1 mai pica exact la mijlocul perioadei de sase luni si cu mai mult de 300.000 de lei daca patru luni din cele sase se incadreaza in intervalul de dupa 1 mai si doar doua luni inainte de data majorarii impozitului.Problema modificarilor din Codul fiscal nu este insa majorarea cotei de impozit, situata in multe tari din regiune la niveluri mai mari decat la noi, ci faptul ca schimbarile intervin in mijlocul anului. Modificarea regulilor va deveni totusi o obisnuinta pentru bancheri si deponenti, Guvernul luand in considerare o noua majorare a impozitului, pana la 16%, incepand din ianuarie 2006.
Se inchide si portita contului curent
O solutie pentru deponentii care nu vor sa plateasca impozit majorat ar fi putut fi depozitul la vedere/contul curent. Pana acum, la astfel de instrumente nu se aplica impozit pe veniturile din dobanzi. In mod normal, insa, nici castigurile din plasamente care permit retragerea banilor in orice moment nu sunt foarte mari, dobanzile anuale acordate de banci situandu-se, de regula, sub 1%. La un astfel de nivel redus ar trebui sa fie excluse si posibilitatile de speculare a diferentialului de dobanda fata de alte tari, motiv pentru care la depozitele la vedere s-a permis si accesul nerezidentilor, acestia avand in schimb interdictie sa constituie depozite la termen pana la 11 aprilie 2005. Banci precum ING acorda, insa, dobanzi de 11,5% la contul curent pentru depuneri de peste sapte milioane de lei, nivel sensibil mai mare chiar decat dobanzile la termen. La fel ca cetatenii romani, si nerezidentii au beneficiat pana acum de scutire de impozit pentru veniturile din dobanzi la vedere. Modificarile aduse Codului fiscal vor inchide aceasta portita, ministrul Finantelor, Ionut Popescu, aratand ca motivele se regasesc exact in practica bancilor care bonifica depunerile la vedere cu dobanzi anormal de mari. Astfel, de la 1 mai, nerezidentii pierd scutirea de impozit pentru veniturile din dobanzi la vedere, iar cetatenii romani pastreaza aceasta facilitate doar daca dobanda la vedere nu depaseste nivelul ratei medii a dobanzii pe piata interbancara – BUBID la o luna, in vigoare in prima zi lucratoare a lunii pentru care se face calculul. In momentul de fata, aceasta se situeaza la 6,56%. Peste acest nivel de dobanda si castigul obtinut la contul curent va fi taxat cu 10%.
Castig din dobanda inainte de 1 mai
Depozit de 100 milioane de lei pe sase luni, dobanda anuala 10,25% cu plata la scadenta.
• Dobanda bruta la scadenta depozitului: 5.125.000 de lei.
• Impozit retinut (1%): 51.250 lei.
• Venit net din dobanda dupa impozitare: 5.073.750 lei.
Castig din dobanda dupa 1 mai
Depozit de 100 milioane de lei pe sase luni, dobanda anuala 10,25% cu plata la scadenta.
Caz 1: depunere la 1 februarie, retragere la 31 iulie.
• Dobanda bruta la scadenta depozitului: 5.125.000 de lei.
• Impozit retinut (1% pentru perioada februarie-aprilie, 10% pentru mai-iulie): 281.875 lei.
• Venit net din dobanda dupa impozitare: 4.843.125 lei.
Caz 2: depunere la 1 martie, retragere la 31 august
• Dobanda bruta la scadenta depozitului: 5.125.000 de lei.
• Impozit retinut (1% pentru martie-aprilie, 10% pentru mai-august): 358.750 lei
• Venit net din dobanda, dupa impozitare: 4.766.250 lei.
Caz 3: depunere la 1 mai, retragere 31 octombrie
• Dobanda bruta la scadenta depozitului: 5.125.000 lei
• Impozit retinut (10% intreaga perioada): 512.500 lei
• Venit net din dobanda dupa impozitare: 4.612.500 lei.