Documentul face referire la un episod din Operațiunea „Coroana”, mai exact misiunea ordonată de Securitate pentru monitorizarea Regelui Mihai I. Documentul este din 1973, când situația din România era bine așezată, din punctul de vedere al autorităților comuniste iar Nicolae Ceaușescu era în plină savurare a succesului – „atât pe plan intern cât și extern” și face referire la un subiect ce i-ar fi putut submina acestuia puterea.

Prințul Charles urma să devină Rege al Marii Britanii în 1977 și se căsătorea cu Prințesa Elena, una dintre fiicele Regelui Mihai, așa susțineau informatorii Securității. Regina Elisabeta a II-a și Prințul Consort Philip și-au dat acordul și logodna urma să aibă loc în scurt timp, chiar în 1973! În acea perioadă, Charles Prinț de Walles era unul dintre cei mai doriți burlaci din lume și era foarte popular. Pentru Securitate, o asociere dintre Prinț și Regele Mihai era foarte importantă  pentru că Prințul era exact genul de personaj care l-ar fi adus pe Regele Mihai în lumina reflectoarelor, ceea ce însemna că Ceaușescu ar fi pierdut din putere. 

Totuși, în același timp apăreau și tot felul de alte zvonuri și până nici spionii lui Ceaușescu nu mai știau dacă într-adevăr Prințesa Elena era viitoarea mireasă sau dacă nu cumva chiar sora sa, Margareta. 

Mai multe informații despre acest controversat subiect descoperiti în revista Evenimentul Istoric, acum la punctele de difuzare a presei și online pe www.agoramag.ro. 

Un alt material interesant al revistei Evenimentul Istoric aduce în discuție un eveniment important: „Vizita lui Nicolae Ceaușescu în Iran, din decembrie 1989”. Echipa redacțională a realizat un interviu cu Ștefan Andrei, fost ministru de Externe al României Socialiste. Dialogul a avut o țintă precisă – opinia versatului și competentului responsabil din acei ani a diplomației naționale despre sângerosul și costisitorul (inutilul, în definitiv) război declanșat și purtat de Uniunea Sovietică în Afghanistan (1979 – 1989), despre care istorici și analiști ai domeniului au spus, cu îndreptățire, că a reprezentat „Vietnamul” marii puteri conduse de la Moscova. Mai multe despre poziția adoptată de România lui Ceaușescu față de acest conflict, descoperi pe larg în revistă. 

În această ediție deznodăm și enigma unui asasinat celebru. A dat sau nu Alexandru Ioan Cuza ordinal să fie asasinat primul său ministru?

Barbu Catargiu a fost victima primului asasinat politic din istoria României. Desemnat de către Alexandru Ioan Cuza drept premier al primului executiv unificat al celor două principate reunite, în ianuarie 1862, Catargiu n-a reușit să-și exercite mandatul decât câteva luni. Pe 8/20 iunie, avea să fie asasinat la numai câteva minute după ce părăsise Camera Deputaților. În urma convocării unei mari adunări la Câmpia Libertății ce urmărea punerea unei presiuni asupra guvernului, Barbu Catargiu înțelesese, însă, că scopul era de a aduna o mulțime turbulentă cu care se putea încerca chiar răsturnarea guvernului.

La sfârşitul şedinţei Camerei, acesta a rostit un discurs care avea să li se pară multora premonitoriu: „Trandafirii din buchetele ce urmează a împodobi sărbătorirea de la 11 iunie vor fi, în realitate, topoarele, cuţitele, ciomegele şi chiar puştile, care s-au găsit asupra ţăranilor arestaţi la Văcăreşti. (…) Pacea şi odihna e scăparea Ţărei şi voi prefera a fi zdrobit decât a îngădui slăbirea liniştei; voi prefera moartea mai ‘nainte de a călca sau a lăsa să se calce vreuna din instituţiile Ţărei“. Momentele și motivele asasinatului sunt expuse pe larg în noul număr al revistei Evenimentul Istoric, acum la punctele de difuzare a presei și online pe www.agoramag.ro.

Nu ratați nici concursurile Evenimentul Istoric prin care puteți câștiga abonamente, mai multe detalii aflați accesând https://bit.ly/3wCYF5S 

Dacă vrei să colecționezi revista, te invităm să te abonezi! 

Poți opta pentru un abonament în varianta print sau poți să te bucuri de versiunea online a revistei, direct pe tableta, computerul sau telefonul tău.