Mai precis, Ursula von der Leyen vede mari oportunităţi pentru cooperarea cu Africa de Nord în producţia de energie verde, informează duminică dpa.

„Tunisia are resursele naturale necesare de vânt şi soare din abundenţă”, a declarat Von der Leyen în faţa participanţilor la conferinţa asupra migraţiei organizate duminică la Roma.

„Producerea de energie curată în Uniunea Europeană costă în cel mai bun caz 10 cenţi pe kilowatt. În Tunisia, aceasta ar putea costa mai puţin de 2 cenţi” şi prin urmare această ţară are un enorm avantaj competitiv, a subliniat preşedinta Comisiei Europene.

Şefa guvernului italian Giorgia Meloni i-a primit duminică la Roma pe liderii ţărilor mediteraneene pentru o „conferinţă internaţională” menită să extindă modelul de acord semnat de Uniunea Europeană cu Tunisia în scopul frânării sosirilor de migranţi în Europa. Cooperarea dintre Mediterana şi Africa este de asemenea discutată în contextul migraţiei.

Şefa guvernului italian Giorgia Meloni a declarat că Italia şi Europa au nevoie de imigraţie, dar nu ar trebui să transmită semnalul că vor recompensa o imigraţie ilegală. Este nevoie de eforturi comune şi de o cooperare strânsă pentru a contracara traficul de imigranţi, a subliniat Meloni.

Recent, UE a negociat un acord în valoare de 900 de milioane de euro cu Tunisia, menit să combată migraţia ilegală, şi un pachet de măsuri pentru această ţară din Africa de Nord.

„Vrem ca acordul nostru cu Tunisia să fie un model, un proiect pentru viitor, pentru parteneriatele cu alte ţări din regiune”, a mai spus Von der Leyen.

Marea Nordului, cea mai mare centrală energetică verde din lume

Totuși, oportunitățile de producție a energiei verzi sunt exploatate la maximum și în Europa. Astfel, un proiect grandios anunţat de nouă state ar urma să transforme Marea Nordului în cea mai mare centrală energetică verde din lume. Proiectul își propune creșterea de zece ori a capacității de producţie ecologică de energie, de la 30 de GW putere eoliană instalată în prezent la 300 de GW în 2050.

Conform declaraţiei de la Oostende, nouă ţări europene s-au angajat să crească de zece ori capacitatea de producţie ecologică de energie în Marea Nordului, de la 30 de GW putere eoliană instalată în prezent la 300 de GW în 2050.

Însă această declaraţie retorică a primit imediat un duş rece din partea industriei, în condiţiile în care peste 100 de companii au avertizat că Europa nu are capacitatea de a pune în practică aceste angajamente. Unul dintre cele mai importante obstacole, potrivit asociaţiei Wind Europe, este lipsa de muncitori calificaţi.

„Investiţiile singure nu vor fabrica turbinele centralelor eoliene, nu vor naviga vasele şi nici nu vor opera parcurile eoliene. Mai mult decât orice, guvernele naţionale trebuie să pună la punct competenţele necesare”, susţine Wind Europe.